Web Analytics
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Estonia - Wikipedia

Estonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Eesti Vabariik
Steagul Estoniei Stema Estoniei
în detaliu mai mare
Deviză naţională: Nu are
Limbă oficială Estona
Capitală
 
Talin
Oraş principal Talin
Preşedinte Toomas Hendrik Ilves
Prim-ministru Andrus Ansip
Sistem politic Republică parlamentară
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 129
45.226 km²
4,56%
Populaţie
 - Total
 - Densitate
Locul 151
1.341.664
29,67/km²
Independenţă 20 august 1991
PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.
Locul 101
$23,88 miliarde
$17.672
Monedă Kroon (EEK)
Fus orar UTC+2/
Imn naţional Mu isamaa, mu õnn ja rõõm
Domeniu Internet .ee
Prefix telefonic 372

-

Estonia (Eesti în estoniană) este o ţară baltică în Europa de Nord cu capitala la Talin (Reval). Graniţa de vest a ţării o constituie Marea Baltică. În sud se învecinează un alt stat baltic, Letonia, la est cu Rusia şi la nord cu Finlanda, prin intermediul Golfului Finic. Estonia este o ţară maritimă :linia ţărmului măsuară 3.794 km, incluzând peste 1.500 de insule şi insuliţe, majoritatea nepopulate. Estonia a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai, 2004.

Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pe teritoriul de astăzi al Estoniei încă din preistorie locuiau proto-europeni, care au fost asimiliaţi de către fino-ugrici. Ţara a trecut printr-un vast proces de creştinizare, iniţiat de germani şi danezi prin câteva războaie în 1208, urmând ca aceasta să fie cucerită în 1227. Din Evul Mediu şi până în Epoca Modernă, Estonia a fost controlată de diverse puteri nord-europene, precum Danemarca, Suedia, Polonia şi în final Rusia.

Estonia şi-a declarat independenţa după invazia germană, care a urmat retragerii bolşevicilor din ţară. Estonia a devenit independentă după ocupaţia germană, în Războiul Libertăţii (24 februarie 1918). Dar a fost ocupată de Uniunea Sovietică în iunie 1940 şi incorporată cu forţa în august 1940. În final, a devenit independentă doar după dezintegrarea acestei uniuni (sfârşitul lui 1990), la data de 20 august 1991. De aceea, 20 august este o sărbătoare de stat în Estonia.

În anii 1990, Estonia s-a apropiat de Europa Occidentală, fiind legată cultural şi istoric cu aceasta. A devenit membră a NATO pe 29 martie 2004 şi a Uniunii Europene pe 1 mai 2004.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Clădirea parlamentului eston în Tallinn
Extinde
Clădirea parlamentului eston în Tallinn

Estonia este o democraţie constituţională, cu un preşedinte ales de parlamentul unicameral o dată la patru ani. Guvernul, sau puterea executivă, e format din primul ministru, numit de preşedinte, şi un cabinet de 14 miniştri. Guvernul este numit de preşedinte după aprobare din partea parlamentului.

Puterea legislativă aparţine parlamentului unicameral, numit Riigikogu, care are 101 locuri. Membrii sunt aleşi prin vot universal, pentru mandate de patru ani. Curtea supremă de justiţie este Curtea Naţională, sau Riigikohus, cu 19 judecători, al căror şef este numit pe viaţă de parlament la nominalizarea preşedintelui.

Votul prin internet a fost deja utilizat în cadrul alegerilor locale în Estonia, iar legislatorii au autorizat de asemenea utilizarea votului prin internet în cadrul alegerilor parlamentare.

[modifică] Judeţe

Pentru detalii, vedeţi articolul Judeţele Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Harta Estoniei

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Estonia este situată între 57,3 şi 59,5 grade latitudine şi 21,5 şi 21,8 longitudine, pe malul estic a Mării Baltice, între Golful Finlandei şi Golful Riga. Elevaţie medie este de 50 de metri.

Ţara este destul de săracă în resurse naturale, deşi are depozite de calcar şi turbă. 47% din teritoriul ţării este acoperit cu pădure şi Estonia conţine peste 1.400 de lacuri, deşi majoritatea sunt foarte mici. Conţine şi aproximativ 1.500 de insule, cele mai mari fiind Saaremaa şi Hiiumaa.

Cel mai înalt punct este Suur Munamägi în sud-estul ţării şi cel mai mare lac este Lacul Peipsi, cu o suprafaţă de 3.555 km2.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cu un Produs Intern Brut de US$17.672 pe cap de locuitor, Estonia este cea mai bogată ţară baltică şi printre cele mai sănătoase economii ale noile state membre a Uniunii Europene, la care a aderat în 2004. Totuşi, PIB-ul este la aproximativ 60% din media UE. Economia estonă creşte mult mai repede şi decât ţările din Europa Centrală. Estonia este bine dezvoltată tehnologic, cu un sector puternic în informatică. Nivelul de trai şi salariile continuă să crească.

Telecomunicaţiile din Estonia sunt realizate de compania Eesti Telekom

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Aproximativ două treimi din populaţie este de etnicitate estonă, ceilalţi fiind din alte foste republici sovietice, mai ales Rusia. Aceştia trăiesc în general în capitala Talin. Este şi o minoritate mică finlandeză, mai ales pe coasta de nord a Estoniei.

Limba oficială a ţării este estoniana, care este apropiată de limba finlandeză. Limba rusă este vorbită, din cauza istoriei sovietice a ţării şi a minorităţii ruse, şi limba engleză este cunoscută ca limbă străină de o proporţie mare a populaţiei.

Majoriteatea estonienilor sunt luterani, pe când minoriteatea rusă este ortodoxă.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Estonieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Estonia


Estonia
Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Estonia
THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu