Regatul Unit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Dieu et mon droit
(franceză: Dumnezeu şi dreptul meu)¹

Limbă oficială

Nu are. De facto: engleza²

Capitală

Oraş principal

Regină

Prim-ministru

Sistem politic

Monarhie constituţională

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 77
244.101 km²
1,3%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 20
59.553.800
246,5/km²

Independenţă

{{{Independenţă}}}

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul 15
$1825 miliarde
$30,600

Monedă

Liră sterlină (GBP)

Fus orar

UTC/UTC+1

Imn naţional

God Save the Queen⁴

Domeniu Internet

.uk⁵, .eu⁶

Prefix telefonic

¹Deviza regală în Scoţia este Nemo Me Impune Lacessit (în latină: "Nimeni nu mă răneşte fără a scăpa nepedepsit")
²Alte limbi au statut oficial în anumite părţi ale Regatului. Iată numele oficial al Regatului Unit în fiecare din aceste limbi:

galeză (velşă): Teyrnas Unedig Prydain Fawr a Gogledd Iwerddon
gaelică scoţiană: An Rìoghachd Aonaichte na Breatainn Mhòr agus Eirinn a Tuath
irlandeză: Ríocht Aontaithe na Breataine Móire agus Tuaisceart na hÉireann
cornică: An Rywvaneth Unys a Vreten Veur hag Iwerdhon Glédh
scoţiană joasă (scots): Unitit Kinrick o Great Breetain an Northren Ireland

³Creat ca Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Numele actual datează din 1927.
⁴Neoficial
⁵Codul ISO 3166-1 este GB, dar domeniul .gb nu este în uz
⁶ Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Regatul Unit face parte

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este un stat independent în Europa de Vest. Este compus din patru ţări tradiţionale: Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, precum şi din mai multe teritorii dependente.

Regatul Unit este numit în mod obişnuit în româneşte Marea Britanie, chiar dacă acest nume nu este perfect corect; Marea Britanie desemnează doar Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor. Regatul Unit nu trebuie însă confundat cu Anglia - una din ţările constituente.

Cea mai mare parte a sa este situată lângă coasta continentală de nord-vest a Europei continentale, regatul fiind înconjurat de Marea Nordului, Canalul Mânecii şi de Oceanul Atlantic.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Regatul Unit de acum s-a construit în jurul regatelor independente ale Angliei şi Scoţiei, ambele existente încă din secolul al X-lea. Ţara Galilor face parte din Regatul englez începînd cu 1535. Prin Legea Uniunii din 1707, Anglia şi Scoţia se unesc de drept sub un singur monarh, formînd Regatul Marii Britanii; cele două regate fuseseră conduse de acelaşi monarh încă din 1603. Unirea Scoţiei cu Anglia nu a fost bine primită de populaţia băştinaşă scoţiană.

Irlanda, care între secolele al XII-lea şi al XVII-lea fusese treptat adusă sub controlul englez, este anexată oficial la Regatul britanic prin Legea Uniunii din 1800, astfel luînd naştere Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Nici această unire nu a avut sprijinul popular al populaţiei native irlandeze.

Treptat, beneficiind de puterea sa maritimă, ca şi de revoluţia industrială, Regatul englez şi mai apoi britanic s-a extins masiv atît înspre răsăsit (India, Oceania) cît şi înspre apus, în America nu demult descoperită de Columb. La mijlocul secolului al XIX-lea, Regatul britanic era cea mai importantă putere economică şi militară a lumii. Multe din ideile contemporane ale lumii occidentale despre democraţie parlamentară, economie de piaţă şi libertate au luat naştere în Imperiul britanic, pentru a nu mai aminti de progresele înregistrate în domeniul literaturii şi ştiinţei. La apogeul său, Imperiul ocupa un sfert din suprafaţa Pămîntului.

Împreună cu Franţa şi Rusia crează Antanta. Regatul Unit este învingător în Primul Război Mondial.

De la începutul secolului al XX-lea, influenţa britanică s-a diminuat constant. Al doilea război mondial a adus, pe lîngă serioase probleme economice, şi dezmembrarea Imperiului, prin separarea coloniilor în state independente. Aceasta a condus la reinventarea Regatului Unit ca un stat european modern şi prosper.

Regatul Unit este membru al Comunităţii Economice Europene din 1973, însă atitudinea britanicilor faţă de piaţa unică europeană este mai degrabă rezervată. Regatul Unit încă refuză adoptarea monedei euro, iar euroscepticismul se menţine la cote ridicate.

Reforma politică în Regatul Unit este în plină desfăşurare. În 1997 a fost recreat Parlamentul regional scoţian, iar în 1999 s-au înfiinţat Parlamente în Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Monarhia se bucură în continuare de popularitate, în vreme ce republicanii adună între 15% şi 25% popularitate.

Regatul Unit este membru în Commonwealth, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, şi de asemenea un membru cheie al NATO. Este de asemenea una dintre puţinele puteri nucleare (4 submarine clasa Vanguard cu 384 de focoase termonucleare MIRV pe rachete Trident II).

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Regatul Unit este o monarhie constituţională, în care puterea executivă este atribuită Guvernului ("Guvernul Majestăţii Sale") şi provine de la Parlament. Este una din puţinele ţări actuale care nu au o Constituţie. Primul ministru este şeful Guvernului şi este responsabil în faţa Camerei Comunelor, camera inferioară a Parlamentului. Acest sistem de guvernare a fost emulat şi în alte părţi ale lumii şi este cunoscut sub numele de modelul Westminster.

Suveranul are teoretic puteri largi, însă în practică îndeplineşte doar funcţii ceremoniale. Suveranul este cel care promulgă legile emise de Parlament. De asemenea el deschide în fiecare an sesiunea Parlamentului cu aşa-numitul Mesaj al Coroanei, care este de fapt un program de guvernare. Suveranul Regatului Unit este monarh de drept şi în alte 15 ţări ale Commonwealth-ului.

Actualul suveran al Regatului Unit este Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron în 1952 şi a fost încoronată în 1953.

Parlamentul este instituţia legislativă naţională a Regatului. Este compusă din două Camere: Camera Comunelor, cu membri aleşi, şi Camera Lorzilor, ai cărei membri sunt în general numiţi. Camera Comunelor are puteri mai mari decît cea a Lorzilor, şi poate trece legi respinse de către cea din urmă. Camera Comunelor este compusă din 646 membri, fiecare în parte fiind ales dintr-o circumscripţie electorală, prin sistemul first past the post, zis şi "the winner takes it all" - candidatul cu cel mai mare număr de voturi într-o circumscripţie cîştigă mandatul. Camera Lorzilor are 724 de membri, din rîndurile aristocraţiei britanice şi ale clerului.

Miniştrii Guvernului sunt aleşi prin convenţie dintre membrii Camerei Comunelor, deşi unii provin şi din Camera Lorzilor. Miniştrii sunt învestitţi cu putere executivă dar şi legislativă. Primul-ministru este în general şeful partidului cu cei mai mulţi reprezentanţi în Camera Comunelor. Actualul Prim-ministru este Tony Blair, şeful Partidului Laburist, în funcţie din 1997 şi reales în 2001 şi 2005.

Regatul Unit are un sistem de protecţie socială foarte cuprinzător, şi se proclamă un stat social sau "stat al bunăstării" (welfare state). Bazele sistemului actual de protecţie socială au fost puse de economistul William Beveridge în 1942. Acest sistem a rămas cunoscut sub numele de modelul Beveridge.

[modifică] Subdiviziuni

Pentru detalii, vedeţi articolul subdiviziunile Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Regatul Unit este format din ţările constituente Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Fiecare ţară constituentă are propriile subdiviziuni, după cum urmează:

Anglia este împărţită în nouă regiuni: East of England, East Midlands, Greater London, North East, North West, South East, South West, West Midlands şi Yorkshire and the Humber. La rîndul lor, aceste regiuni sînt împărţite în comitate administrative şi autorităţi unitare, cu excepţia Londrei Mari, care este împărţită în "burguri".
Scoţia este împărţită în 32 de zone de consiliu;
Ţara Galilor constă din 22 de autorităţi unitare: 10 "burguri-comitat", 9 comitate şi 3 oraşe;
Irlanda de Nord este divizată în 26 de districte..

Există şi câteva dependenţe ce aparţin de coroană: Anguilla, Gibraltar, Insulele Bermude, Insulele Canalului, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Insulele Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, Insula Man, Insula Montserrat, Insula Pitcairn, Insula Sfânta Elena, Insulele Turks şi Caicos, Insulele Virgine Britanice, Teritoriul Antarctic Britanic, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian.

[modifică] Geografie

Harta Regatului Unit

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Relieful Angliei constă în majoritate din coline joase, despărţite de la nord la sud de un lanţ de dealuri şi munţi (Cumbria, Munţii Pennini). Altitudinile vîrfurilor muntoase nu depăşesc 1000 m. Rîurile engleze majore sînt Tamisa, Severn, Trent şi Ouse. Cele mai importante oraşe sînt Londra, Manchester, Birmingham, Leeds, Newcastle upon Tyne, Sheffield, Bristol, Liverpool, Leicester, Nottingham. Tunelul Canalului Mânecii, care începe din apropiere de Dover, face legătura cu Franţa.

Ţara Galilor este în majoritate muntoasă, cel mai înalt punct fiind vârful Snowdon, cu 1085 m. La nord se găsesşte insula Anglesey. Cel mai mare oraş este capitala, Cardiff, urmat de Swansea, Newport şi Wrexham.

Geografia Scoţiei este variată, cu porţiuni joase în sud şi est, şi porţiuni muntoase (highlands) în nord şi vest, unde se află şi Ben Nevis (1343 m), cel mai înalt vîrf din Regat. În largul coastelor scoţiene se găsesc numeroase insule, cele mai importante fiind arhipelagurile Hebride, Shetland şi Orkney. Oraşele principale sînt Edinburgh, Glasgow, Aberdeen şi Dundee.

Irlanda de Nord are un relief predominant colinar. Oraşele majore sînt Belfast şi Londonderry.

Vezi şi:

Listă de oraşe din Regatul Unit

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Regatul Unit are o economie de esenţă capitalistă (a patra ca mărime din lume), şi este un centru comercial şi financiar de frunte al lumii. În ultimele decenii, guvernul s-a angajat în privatizări majore şi a crescut cheltuielile cu protecţia socială.

Agricultura este intensivă, puternic mecanizată şi foarte eficientă după standardele europene, producînd 60% din necesarul de hrană cu doar 1% din populaţia activă. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune, gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.

Serviciile contribuie la PIB în proporţia cea mai însemnată, îndeosebi serviciile bancare, de asigurări şi de consultanţă de afaceri. Ponderea industriei continuă să scadă, cu toate că Regatul Unit rămîne cel mai important fabricant european de armament, produse din petrol, computere, televizoare şi telefoane mobile. Turismul ocupă şi el un loc important, Regatul Unit fiind a şasea destinaţie turistică din lume ca popularitate, cu 24 milioane de turişti pe an.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Limba primară de comunicare este engleza. Alte limbi locale folosite sînt limbile celtice: velşă (galeză), irlandeză, gaelică scoţiană; precum şi limba cornică, vorbită în Cornwall. Imigranţii ultimelor decenii vorbesc cantoneză, limbi indiene (gujarati, bengali, urdu, hindi, punjabi), sau creolă jamaicană. În Regatul Unit se găsesc cei mai mulţi vorbitori de limbi indiene din afara subcontinentului indian.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Regatului Unitvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii, Oxford şi Cambridge. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi, precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; invenţii precum motor cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, îşi au originea în Regatul Unit.

William Shakespeare

Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai celebru scriitor al lumii. Alţi autori prestigioşi au fost surorile Brontë (Charlotte, Emily şi Anne), Jane Austen, J. K. Rowling, Agatha Christie, J. R. R. Tolkien şi Charles Dickens. Poeţi importanţi sunt George Gordon Byron, Robert Burns, Lord Tennyson, Thomas Hardy, William Blake sau Dylan Thomas. Vezi şi Literatură engleză.

Din Regatul Unit au provenit compozitorii William Byrd, John Taverner, Thomas Tallis şi Henry Purcell, din secolele XVI-XVII, iar mai recent, Sir Edward Elgar, Sir Arthur Sullivan, Ralph Vaughan Williams sau Benjamin Britten.

Alături de SUA, Regatul Unit a fost un contribuitor important la dezvoltarea rock and roll-ului. Dintre cele mai importante staruri pop şi rock britanice amintim The Beatles, Cliff Richard, Queen, The Rolling Stones, Led Zeppelin, Black Sabbath, Pink Floyd, Deep Purple. Regatul Unit s-a aflat în avangarda muzicii punk a anilor 1970, prin Sex Pistols sau The Clash, precum şi a renaşterii heavy metal-ului, prin Iron Maiden sau Motörhead. Vezi şi Muzica în Regatul Unit.

Un mare număr de sporturi îşi au originea în Regatul Unit: fotbal, golf, crichet, tenis, squash, box, rugbi şi biliard. Turneul de la Wimbledon este unul din cele patru turnee de mare şlem în tenis. "Sportul naţional" al Regatului este fotbalul, însă Regatul nu participă în competiţiile inter-ţări cu o echipă naţională unică; fiecare din ţările componente are propria federaţie de fotbal şi propria echipă naţională.