Web Analytics
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Bulgaria - Wikipedia

Bulgaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Република България
Republika Balgariya
Steagul Bulgariei Stema Bulgariei
în detaliu mai mare
Deviză naţională: Съединението прави силата
(În unire stă puterea)
Limbă oficială bulgară
Capitală
 
Sofia
42°41′ N 23°19′ E
Oraş principal Sofia
Preşedinte Gheorghi Părvanov
Prim-Ministru Sergey Stanishev
Sistem politic republică
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 102
110.910 km²
0,3%
Populaţie
 - Total
 - Densitate
Locul 88
7.707.495
69,5/km²
Independenţă faţă de Imperiul Otoman
declarată: 3 martie 1878
recunoscută: 22 septembrie 1908
PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.
Locul 65
66.113 Miliarde USD
8.500 USD
Monedă Leva bulgară
Fus orar UTC+2/+3
Imn naţional Mila Rodino (Scumpă Patrie)
Domeniu Internet .bg
Prefix telefonic 359

Republica Bulgaria este o ţară situată în partea sud-estică a Europei, în estul Balcanilor. Se învecinează cu Marea Neagră la est, cu Grecia şi Turcia la sud, cu Serbia şi Macedonia la vest şi cu România la nord, pe fluviul Dunărea.


Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Bulgarii, un trib turcic din Asia centrală, au fost asimilaţi de popoarele slavice situate pe actualul teriotriu al Bulgariei în secolul VII, urmând să se formeze primul stat bulgar. În secolele ce au urmat, Bulgaria s-a luptat cu Imperiul Bizantin spre a-şi afirma un loc în Balcani, dar la sfârşitul secolului XIV, ţara a fost cucerită de Imperiul Otoman.

Bulgaria şi-a recâştigat independenţa parţială în în urma războiului ruso-româno-turc (1877 - 1878), în formă de principat autonom, urmând să fie proclamată un regat complet independent în 1908. Între 1912 şi 1913 a fost implicată în Războaiele balcanice, o serie de conflicte cu vecinii săi, pe durata cărora Bulgaria a variat în mărime. În timpul Primului Război Mondial Bulgaria a participat alături de Puterile Centrale. Înfrângerea a dus la pierderea Traciei de vest. În cursul celui de-al doilea război mondial a paricipat alături de Puterile Axei, dar după intrarea sovieticilor în guvern (1944) s-a alăturat aliaţilor.

Bulgaria a intrat în sfera de influenţă sovietică după cel de-al doilea război mondial şi a devenit o republică populară în 1946. Dominaţia comunistă s-a încheiat în 1990, când în Bulgaria au avut loc alegeri multipartite.

Bulgaria a aderat la NATO în 2004 şi va adera la Uniunea Europeană în 2007.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Preşedintele Bulgariei, care şeful de stat şi comandantul şef al armatei, este ales pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale a Preşedintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri şi plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan internaţional şi semnarea tratatelor internaţionale. Este deasmenea şeful Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională. Preşedintele are dreptul să blocheze legislaţie prin trimiterea legii înapoi la parlament, deşi dacă o lege este votată a doua oară cu o majoritatea simplă, nu are drept de veto.

Bulgaria are un parlament unicameral, format din Adunarea Naţională, sau Narodno Sabranie. Adunarea Naţională are 240 de mebrii aleşi pentru termeni de patru ani. Patridele politice trebuie să primească minimum 4% din votul total naţional pentru a fi reprezentaţi în parlament. Adunerea Naţională este responsabilă pentru formarea legilor, aprobarea bugetului de stat, organizarea datelor pentru alegerile prezindenţiale, selecţia primului ministru, declaraţii de război, trimiterea trupelor în angajamente internaţionale şi ratificarea tratatelor internaţionale.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Numele Penisulei Balcanice derivă din lanţul muntos Balcan sau Stara Planina care trece prin Bulgaria centrală şi ajunge în Serbia estică.

Lungimea totală a graniţelor bulgare este de 2245 km, din care 1181 km terestre, 686 km fluviale şi 378 km de coastă.

[modifică] Regiuni

Pentru detalii, vedeţi articolul regiunile Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Articol principal: Regiunile Bulgariei

Bulgaria
Extinde
Bulgaria
Regiunile Bulgariei
Extinde
Regiunile Bulgariei
  1. Blagoevgrad (vezi harta din dreapta)
  2. Burgas
  3. Dobrici
  4. Gabrovo
  5. Haskovo
  6. Iambol
  7. Kiustendil
  8. Kârgeali
  9. Loveci
  10. Montana
  11. Pazargik
  12. Pernik
  13. Plevna
  14. Plovdiv
  15. Razgrad
  16. Ruse
  17. Silistra
  18. Sliven
  19. Smolian
  20. Sofia
  21. Regiunea Sofia
  22. Stara Zagora
  23. Şumen
  24. Târgovişte
  25. Varna
  26. Veliko Târnovo
  27. Vidin
  28. Vraţa

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Articol principal: Economia Bulgariei

Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice, de care economia bulgară era strâns legată. Nivelul de trai a scăzut cu 40%, dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.

În plus, sancţiunile ONU împotriva Iugoslaviei şi Irakului au continuat să ducă în declin economia bulgară. Primele semne de revenire au apărut în 1994, când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut. În 1996, totuşi, economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii, prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%, creşterea FDI, stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007.

Guvernul curent, ales în 2001, a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară, guvernul încă are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă. Bulgaria se află în negocieri cu Uniunea Europeană şi speră să adere în 2007.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Evoluţia demografică a Bulgariei
Extinde
Evoluţia demografică a Bulgariei

Conform recensământului din 2001, populaţia Bulgariei este în principal de etnie bulgară (83.9%), dar conţine şi două minorităţi mari, de turci (9.4%) şi de rromi (4.7%). Restul de 2% consistă din mai multe minorităţi mici, incluzând armeni, tătari, greci, ruşi, români, ucraineni, găgăuzi şi evrei. 84,8% din populaţia bulgară vorbeşte limba bulgară, o membră a grupului slavic, care este singura limbă oficială, dar sunt vorbite şi alte limbi, conform etniilor existente.

Majoritatea bulgarilor (83.9%) sunt cel puţin nominal membrii ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, biserica naţională est-ortodoxă. Alte religii includ Islamul (12.1%), Romano-Catolicismul (1.7%), Iudaismul (0.8%), însă există şi membrii ai bisericii protestante, Gregorio-Armene ş.a. printre restul de 1.6% din cetăţeni.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Bulgarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Diverse

  • Comunicaţii în Bulgaria
  • Transport în Bulgaria
  • Armata Bulgariei
  • Relaţiile externe ale Bulgariei
  • Turism în Bulgaria

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Bulgaria

[modifică] Oficiale

[modifică] Altele


Bulgaria
Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Bulgaria
THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu