Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, România. Oraşul are în jur de 300 000 de locuitori (recensământul din 2002: 318 027). Proiectul zonei metropolitane ar avea să strângă încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Cluj-Napoca

stemă amplasare
Amplasare	46°46′00″N, 23°36′00″E
Ţară	România
Judeţ	Cluj
Atestare documentară	124
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	342,112 (2006 est.)
Suprafaţă	179,5 km²
Densitatea populaţiei	1 771 loc./km²
Altitudine	410 m n.m.
Localităţi suburbane	{{{componenţă}}}
Primar	Emil Boc (Alianţa D.A.)
Sit web	ro Sit web oficial
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Cluj-Napoca]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Cuprins 1 Istorie 1.1 Stemă 2 Geografie 3 Demografie 3.1 Populaţia istorică 3.2 Structura pe etnii 3.3 Comunitatea maghiară 4 Administraţie 4.1 Împărţirea administrativă a Clujului 4.2 Primăria 4.3 Prefectura şi Consiliul Judeţean 5 Relaţii externe 5.1 Reprezentanţe diplomatice 6 Economie 7 Transport 8 Cultură şi educaţie 9 Educaţie 10 Viaţa religioasă 10.1 Lăcaşuri de cult 11 Presă 12 Sănătate 13 Sport 14 Locuri în Cluj-Napoca 14.1 Monumente şi clădiri 14.2 Muzee 14.3 Suburbii, străzi şi alte zone 14.4 Viaţă de noapte 14.5 În împrejurimi 15 Evenimente 16 Personalităţi marcante 17 Diverse 18 Note 19 Galerie de imagini 20 Bibliografie recomandată 21 Vezi şi 22 Legături externe

[modifică] Istorie

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia preromană, cu numele Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 şi 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a fonda o nouă aşezare urbană (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Această aşezare a fost fondată în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea administraţiei romane din Dacia în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea „Castrum Clus“.

Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul XV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, secui şi în mică măsură români.

Rolul meşteşugului în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul XV recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu, se regăsea în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică sau cea a populaţiei, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Braşovul.

Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Câmpia Turzii.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea acesteia în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârşitul secolului XVII, însă intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizare acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare, a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită clădirea centrală a Universităţii Francisc Iosif din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat după Budapesta şi reşedinţa comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial, Transilvania a intrat în componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940 Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenţa României.

Maghiarii au constituit majoritatea populaţiei până în anii 1950. Conform recensământului din 1966, din cei 185 663 de locuitori ai oraşului, 56% s-au declarat români şi 41% maghiari. În 1974, guvernul comunist a schimbat numele oraşului în Cluj-Napoca, pentru a certifica rădăcinile romane ale oraşului.

Timp de 12 ani după revoluţia democratică din 1989, la cârma oraşului s-a aflat politicianul de dreapta Gheorghe Funar. Perioada sa a fost marcată de un sentiment crescând anti-maghiar: s-au desfăşurat o serie de proiecte artistice publice menite să ascundă vederii moştenirea culturală maghiară. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut din primul tur în alegerile locale, fiind înlocuit de Emil Boc (Partidul Democrat), care a început colaborarea cu comunitatea maghiară pentru a restaura bunele relaţii interetnice.

În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

[modifică] Stemă

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte noua stemă în actele oficiale. Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comsia zonală de heraldică (în consecinţă nici de CNHGS), motiv pentru care „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare“.^[1]

[modifică] Geografie

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş, şi prin anumite prelungiri pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, pârâurile Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului trăieşte o faună diversificată cu specii cum ar fi porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna şi de influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C, iar media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm.

„Zona metropolitană Cluj-Napoca” este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităţi.^[2]

[modifică] Demografie

Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută. Numărul real de locuitori ai oraşului este însă mai mare, în special pe durata anului şcolar universitar, perioadă în care locuiesc în oraş un număr mare de studenţi veniţi din alte zone. Din totalul populaţiei 15% au domiciliu flotant, iar 85% au domiciliul stabil.

[modifică] Populaţia istorică

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca şi număr de locuitori:

• 1910: |||||| 60 808 (români: 12,4%, maghiari: 83,4%)
• 1920: |||||||| 83 542 (români: 12%, maghiari: 84%)
• 1930: |||||||||| 100 844 (români: 34%, maghiari: 47%)
• 1941: ||||||||||| 110 956 (români: 9%, maghiari 87%)
• 1948: |||||||||||| 117 915 (români: 40%, maghiari: 57%)
• 1977: |||||||||||||||||||||||||| 262 858 (români: 65%, maghiari: 32%)
• 2002: |||||||||||||||||||||||||||||||| 318 027 (români: 79,5%, maghiari: 18,9%)

Sursă: hu Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania

[modifică] Structura pe etnii

În Cluj-Napoca majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi rrome (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).

[modifică] Comunitatea maghiară

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este foarte bine reprezentată în Cluj (v. secţiunea #Presă). În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

[modifică] Administraţie

[modifică] Împărţirea administrativă a Clujului

Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

[modifică] Primăria

Actualul primar al Clujului este democratul Emil Boc, reprezentând alianţa PNL-PD. Viceprimarii sunt: Boros János (UDMR) şi Adrian Popa (PNL). Din coaliţia locală fac parte PNL, PD şi UDMR.

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

• Prefect: Alin Tişe (PD)
• Preşedintele Consiliului Judeţean: Marius-Petre Nicoară (PNL)

[modifică] Relaţii externe

Cluj-Napoca este înfrăţit cu 14 localităţi din întreaga lume:

• Köln
• São Paulo
• Be'er Sheva
• Pécs
• Zagreb
• Zhengzhou
• Chacao-Caracas
• Dijon şi Nantes
• Suwon
• Makati
• Korca
• Cervia
• Columbia, East Lansing şi Rockford

[modifică] Reprezentanţe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997 conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.

În prezent funcţionează la Cluj:

• Consulatul General al Republicii Ungare,
• Biroul din Cluj-Napoca al Ambasadei SUA,
• Consulatul Onorific al Republicii Italia,
• Netherlands Business Support Office (Olanda)

[modifică] Economie

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate) şi Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populaţiei.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.^[3] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.^[4]

[modifică] Transport

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitului european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European), privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 200 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada urmăreşte traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii“.

[modifică] Cultură şi educaţie

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga“, inaugurat la 1 decembrie 1919 în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România. În oraş funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, dar şi ale unor artişti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de muzee cuprinde, pe lângă muzeul de artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, muzeul farmaciei, muzeul satului, al mineralogiei şi muzeul zoologic. Casa memorială Emil Isac este la rândul ei un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură româneşti au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Studia, Paralela 45, Odisea etc.

Municipiul Cluj-Napoca găzduieşte şi o serie de instituţii culturale străine:

• Centrul Cultural Francez
• Centrul Cultural American "J.F. Kennedy"
• Centrul Cultural Britanic
• Centrul Cultural German
• Centrul Cultural Italian
• Centrul de Arta si Cultura Japoneza
• Centrul Cultural Sindan

Primele semne ale cinematografiei transilvănene apar la începutul secolului XX la Cluj. În 1913, regizorul Jeno Janovics începe colaborarea cu casa de filme pariziană Pathé şi toarnă în oraş mai multe filme printre care Murgul sarg şi Din grozăviile lumii. Începând cu anul 2002, la Cluj-Napoca se desfăşoară anual Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), singurul festival internaţional de film de lung metraj din România. La Cluj se află şi Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de spectacole, înfiinţată în 1955.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

[modifică] Educaţie

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din ţară, cu peste 45 500 de studenţi în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză). Numele instituţiei provine de la două personalităţi marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, oraşul găzduieşte alte opt universităţi, printre care Universitatea Tehnică şi USAMV, precum şi un număr mare de licee (v. învăţământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). În 1919, imediat după încheierea primului război mondial universitatea a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921 când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj-Napoca. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin şi redenumită Universitatea Seghedin, care a este astăzi una dintre cele mai distinse universităţi din Ungaria şi Europa Centrală.

În municipiu se află mai multe biblioteci, unele fiind printre cele mai mari din România şi Europa. Cele mai importante sunt:

• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“,
• Biblioteca Academiei,
• Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga“.

Pe lângă acestea mai existe numeroase biblioteci pe lângă diverse instituţii educative sau culturale.

[modifică] Viaţa religioasă

Viaţa religioasă cunoaşte vechi tradiţii şi o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici îşi au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

• Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului (ortodoxă),
• Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
• Episcopia Reformată a Ardealului,
• Episcopia Unitariană,
• Episcopia Evanghelică.

[modifică] Lăcaşuri de cult

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

• Biserica Bob
• Biserica Evanghelică-Luterană
• Biserica Franciscană
• Biserica Ortodoxă din Deal
• Biserica Piariştilor
• Biserica Reformată
• Biserica Calvaria
• Biserica Sf. Petru şi Pavel
• Biserica Sfântul Mihail
• Biserica Unitariană
• Biserica cu Cocoş

[modifică] Presă

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Adevărul de Cluj, succesorul cotidianului Făclia de dinainte de prăbuşirea comunismului în 1989. Principalii săi competitori sunt Monitorul de Cluj şi Ziarul Clujeanului. Saptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanţele internaţionale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicaţiile locale cu caracter editorial (cu o audienţă de 70 000 de cititori pe ediţie).

La Cluj-Napoca apar şi majoritatea ediţiilor de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum Ziua, România Liberă, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, Pro Sport sau Gazeta Sporturilor

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Cluj (radioul de stat), Kiss FM, Pro FM, Radio 21, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenţă proprie, şi anume NCN. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1 şi Alpha TV.

O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţia Korunk. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă.

[modifică] Sănătate

Important centru medical, datorat şi impunerii sale ca şi centru universitar, în Cluj-Napoca sunt localizate mai multe centre medicale şi spitale de elită din România.

[modifică] Sport

Cele mai cunoscute cluburi de fotbal sunt divizionara A CFR-Ecomax, finalistă a Cupei UEFA Intertoto în sezonul 2004-05 şi divizionara B FC Universitatea. Clubul universitar, găzduit pe principalul stadion al oraşului, Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum câştigarea Cupei României (1964-65), terminarea campionatului României pe locul 2 (1932-33), optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965-66) şi turul I al Cupei UEFA (1972-73).

Deşi fotbalul este probabil sportul cel mai popular în România, şi Clujul nu face excepţie de la regulă, în perioada recentă, oraşul a cunoscut mai degrabă succese în alte sporturi, precum rugby (Universitatea BT Agressione Cluj-Napoca), baschet (Universitatea BT ACSA Terapia Cluj-Napoca la femei şi respectiv BU Universitatea Cluj-Napoca la bărbaţi), handbal (U Jolidon Cluj-Napoca la femei şi respectiv U Armatura Agronomia Cluj-Napoca la bărbaţi) volei, polo (Poli CSM Cluj-Napoca) sau fotbal feminin - Clujeana. În Cluj Napoca îşi are sediul unul din cele mai valoaroase cluburi sportive şcolare CSS Viitorul, cu secţii de baschet, handbal, polo care au cucerit numeroase titluri naţionale de juniori. Secţia de baschet unde activează antrenori cu mare experienţă precum Liviu Morariu sau Voicu Moldovan are cucerite peste 25 de titluri naţionale în campionatele de juniori.

[modifică] Locuri în Cluj-Napoca

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

[modifică] Monumente şi clădiri

• Catedrala Ortodoxă a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
• Biserica Sfântul Mihail
• Catedrala Schimbarea la Faţă, a Episcopiei de Cluj-Gherla
• Biserica Calvaria
• Biserica Franciscană
• Casa şi Statuia lui Matei Corvin
• Palatul Bánffy
• Teatrul Naţional şi Opera Română
• Bastionul Croitorilor

[modifică] Muzee

• Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.
• Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
• Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.
• Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.
• Casa memorială Emil Isac.

[modifică] Suburbii, străzi şi alte zone

• Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu
• Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului XIX şi până în zilele noastre
• Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail.
• Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul XV.
• Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori.
• Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial
• Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement
• Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est
• Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
• Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului
• Cimitirul Hajongard

[modifică] Viaţă de noapte

• Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri şi cele mai dorite concerte.
• Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de ultimă generaţie ^[5]

[modifică] În împrejurimi

• Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, la 32 de km de Cluj-Napoca. A fost denumit adesea "Versailles-ul Transilvaniei"

[modifică] Evenimente

• 124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administraţia romană din Dacia
• 170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia
• 1143 - Colonizarea saşilor
• 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole , cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someşului Mic în zona de acum a Pieţei Muzeului
• 1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraş liber
• 1443 - Se naşte Matei Corvin
• 1550 - Gaspar Heltai înfiinţează o tipografie la Cluj
• 1581 - Este înfiinţat Colegiul Iezuiţilor, precursor al universităţii de astăzi
• 1601 - Ostaş de seamă al lui Mihai Viteazul, Baba Novac este ars de viu împreună cu preotul Saski
• 1711 - Oraşul intră sub dominaţie austriacă
• 1774 - Începe construcţia palatului Bánffy
• 1776 - Colegiul Piaristilor îşi începe activitatea, cu patru facultăţi (filosofie, chirurgie, drept şi ştiinţe naturale).
• 1790 - Devine capitala Transilvaniei
• 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră
• 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune încheiată in 1896
• 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile şi pieţele Clujului
• 1848 - Revoluţia de la 1848
• 1870 - Este inaugurată gara Cluj
• 1872 - Autorităţiile înfiinţează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană şi română. Decretul de înfiinţare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând "Francisc Iosifu". Naţionaliştii români ar fi dorit o universitate exclusiv românească la Cluj.
• 1892 - prima centrala telefonică cu 62 de abonaţi
• 1894 - Procesul memorandiştilor
• 1898 - primul aparat Röntgen
• 1918 - În urma primului Război Mondial, Clujul devine oraş al României Mari.
• 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
• 1928 - primul avion de călători aterizează la Cluj
• 20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce oraşul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu
• 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al doilea război mondial, forţele armate maghiare şi germane fiind respinse.
• 1945 - Administraţia românească îşi reintră în drepturi la Cluj.
• 1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată în Regatul Maghiar cu şapte ani înainte, era din nou recunoscută ca şi o parte a României.
• 30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste
• 1954 - prima emisiune de la Radio Cluj
• 12 august 1956 - În faţa Bisericii Piariştilor este săvârşită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioşi, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autorităţile comuniste. Numeroşi participanţi sunt arestaţi, iar preotul Vasile Chindriş este condamnat la 10 ani de închisoare.
• 1959 - Are loc fuziunea celor două universităţi, Universitatea Bolyai şi Universitatea Babeş
• 1959 - Porneşte primul troleibus clujean
• 1974 - Clujul primeşte numele Cluj-Napoca
• 1989 - Revoluţia anticomunistă. Începutul democraţiei
• 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniţia diverse măsuri provocatoare, atât faţă de comunitatea maghiară, cât şi faţă de adversarii săi politici
• 1993 - scandalul "Caritas"
• 1994 - Din ordinul lui Gheorghe Funar este săpată prima groapă în piaţa din faţa statuii regelui Matia Corvinul
• 2002 - Recensământul general indică o populaţie totală de 318 027 locuitori, lucru care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari oraşe ale României.
• 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianţa D.A. PNL-PD)

[modifică] Personalităţi marcante

• Alexandru Borza - om de ştiinţă şi fondator al Grădinii Botanice din Cluj
• Andrei Marga (n. 1946), ex-rector al UBB, fost ministru al Învăţământului
• Carol Popp Szathmary, pictor
• Corneliu Coposu (1914-1995), politician PNŢCD
• D.D. Roşca - filozof
• David Prodan (1902-1992), istoric
• Doina Cornea (n. 1929), poetă, disidentă anticomunistă din România, politician PNŢCD
• Emil Petrovici 1899 - 1968 - chimist
• Emil Racoviţă (1868 - 1947) - biolog, speleolog şi explorator
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
• Ferenc Dávid (1510?-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene
• Florin Piersic (n. 1936)- actor
• Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf şi scriitor
• Gheorghe Mureşan (n. 1971) - baschetbalist
• Ioan Gyuri Pascu - artist
• Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog şi traducător
• Ioan Ovidiu Sabău - fotbalist
• Ion Raţiu (1917-2000), politician
• Ionel Haiduc (n. 1937), academician, din 5 aprilie 2006 preşedinte al Academiei Române
• István Bocskai (1557-1606), principe al Transilvaniei
• István Szamosközy - istoric
• Iuliu Haţieganu (1885 - 1959) - om de ştiinţă, doctor, politician (P.N.Ţ.)
• Iuliu Hossu (1885-1960), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla şi cardinal
• Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, politician PNŢ
• Iuliu Merca - artist
• János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclediene (în paralel cu Lobacievschi)
• Lucian Blaga (1895 - 1961)- filozof
• Matei Corvin (1443-1490), rege al Ungariei
• Sándor Reményik - poet

[modifică] Diverse

• Arhitectură modernă în Cluj-Napoca
• Companii din Cluj-Napoca
  • Bere Ursus
  • Banca Transilvania
  • Jolidon
  • Farmec
  • Tricotaje Someşul
  • Napolact
  • Armătura
  • Astral
  • Ardaf
  • Terapia
• Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca
• Fotbal
  • CFR-Ecomax Cluj
  • U Cluj
• Listă de cartiere din Cluj-Napoca

[modifică] Note

[modifică] Galerie de imagini

Biblioteca Universitară	Grădina Botanică	Parcul Central	Biserica Sf. Mihail, cu Statuia lui Matei Corvin	Bulevardul Regele Ferdinand
Turnul neogotic al Bisericii Sfântul Mihail	Bastionul Croitorilor	Universitatea Babeş-Bolyai	Biserica Calvaria	Intrarea în Biserică Franciscană

[modifică] Bibliografie recomandată

• Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
• Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
• Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
• Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucureşti, 2004
• Cluj-Napoca - Inima Transilvaniei (album), Editura Studio, Cluj-Napoca, 1997
• Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
• Ştefan Pascu, Viorica Marica - Clujul medieval, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969

[modifică] Vezi şi

• Lista locurilor în Cluj-Napoca
• Lista primarilor Clujului

[modifică] Legături externe

• Primăria municipiului Cluj-Napoca
• Situl oficial al oraşului
• Director de informaţii
• Live Webcam
• Director de adrese cu hartă interactivă
• Săptămânalul Clujeanul
• Cotidianul Ziarul Clujeanului
• Regia Autonomă Transport Urban Călători Cluj-Napoca
• Hartă interactivă a municipiului Cluj Napoca
• Cluj-Napoca, Orasul comoara al Transilvaniei, Romania - Ghid turistic, cultural si de evenimente curente.
• Galerie foto Cluj-Napoca
• hu Galerie foto Clujul vechi
• Cazare Cluj Napoca, Hoteluri Pensiuni Vile Cluj Napoca

Cluj-Napoca este un articol de calitate, adică printre cele mai bune articole produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.