Lorena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Région Lorraine**

Informaţii
Ţară:	Franţa
Capitală:	Metz
Suprafaţă:	53.547 km²
Populaţie: •În 2005: •Densitate:	Locul 11 2.334.000 loc. 99 loc/km²
Preşedintele consiliului regional	Jean-Pierre Masseret
'
Web:	http://www.cr-lorraine.fr/
Departamente:	Meurthe-et-Moselle Meuse Moselle Vosges
Hartă

Nota: Suprafaţa totală exclude lacurile, iazurile şi gheţarii cu o suprafaţă mai mare de 1 km² cât şi estuarele râurilor.

Lorena (franceză Lorraine, germană Lothringen, latină Regnum Lotharii, Regatul lui Lothar) este o regiune situată în nord-estul Franţei, la graniţa acesteia cu Belgia, Luxemburg şi Germania.

[modifică] Geografie

Lorena are o suprafata de 23.500 $k m 2$ însemnând 4,3% din teritoriul francez. Cuprinde departamentele Meurthe-et-Moselle, Meuse, Moselle şi Vosges. Două fluvii importante, Meuse şi Mosel, îşi încep cursul din această regiune.

[modifică] Oraşe importante

Metz, Nancy

[modifică] Istorie (date importante)

1000 î.e.n. Populaţii nomade din nordul Europei se aşează pe teritoriul actual al Lorenei.
60 î.e.n. Lorena era divizată între două teritorii celtice, cel al lui Médiomatriques în nord, cu capitala Metz şi cel al lui Leuques în sud, cu capitala Toul.
52 î.e.n. Legiunile lui Iulius Caesar invadează Galia, marcând începutul unei perioade de stabilitate politică şi economică ce va dura aproape trei secole.
300 e.n. După retragerea trupelor romane, întrega Galie este supusă valului de invazii barbare venite de peste Rin.
482 Clovis realizează unitatea francilor iar regatul său cuprindea Metz şi Moselle.
561 Metz devine capitala regatului Austrasia care se întindea de la Marea Nordului până la Marea Mediterană.
679 Puternica aristocraţie din Austrasia elimină regalitatea merovingiană şi plasează sub dominaţia sa, întregul regat franc.
843 Partajul de la Verdun. Lorena este lăsată de regele Lothar I - de unde numele de "Lotharingia" (germ. Lothringen, fr. Lorraine) - fiului său Lothar al II-lea.
869 După moartea regelui Lothar al II-lea, Lorena devine subiect de dispută între conducătorii regatului franc de apus (Franţa de mai târziu) şi cei ai regatului franc de răsărit (Germania de mai târziu).
880 Tratatul de la Ribemont. Lorena revine în totalitate regatului carolingian de răsărit
925 Lorena este ridicată la rangul de ducat al Sfântului Imperiului Roman.
1532 Împaratul romano-german Carol al V-lea recunoaşte o mai mare autonomie Lorenei.
1552 Regele Henric al II-lea al Franţei ocupă oraşele Metz, Toul şi Verdun.
1735 Tratatul de la Viena. Ultimul duce al Lorenei, Francisc de Lorena, soţul Mariei Terezia, cedează ducatul său fostului rege polonez Stanislau Leszczynsky (care rămăsese fără ţară), obţinând în schimb pentru sine şi pentru urmaşii săi Marele Ducat al Toscanei.
1766 Căsătoria fiicei lui Stanislau, Maria Leszcynska, cu Ludovic al XV-lea, regele Franţei, care moşteneşte Lorena după moartea socrului sau.
1789 Odată cu Revoluţia, Lorena a fost împărţită în patru departamente: Moselle, Meurthe, Meuse şi Vosges. Eforturi susţinute de introducere a limbii franceze şi de eliminare a celei germane.
1871 În urma războiului franco-prusac, zonele lorene de limba germană şi oraşul Metz au fost anexate de Prusia.
1916 Batalia de la Verdun, considerată cea mai mare şi mai lungă din istoria lumii, provoacă 700.000 de victime (morţi, răniţi şi dispăruţi)
1918 În urma victoriei franceze în Primul Razboi Mondial, întreaga Lorena revine în cadrul Franţei.
1940 O nouă anexare a Lorenei de către Germania.
1945 Înfrângerea Germaniei în al Doilea Razboi Mondial, readuce Lorena în cadrul Franţei.