Köln

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Coordonate: 50°57′N 6°58′E

Köln
Ţară	Germania
Land
Regierungsbezirk	Köln
District
Unitate administrativă
Populaţie	975,907 sursă (2005)
Suprafaţă	km²
Densitatea populaţiei	2,409 /km²
Altitudine	37-118 m n.m.
Amplasare	50°57′ N 6°58′ E
Cod poştal	50441-51149
Număr de înmatriculare (auto)	K
Primar	Fritz Schramma (CDU)
Website	stadt-koeln.de

Köln, în dialectul local Kölle (engl. şi fr. Cologne, ital. şi span. Colonia) este un oraş în landul Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen) din Germania, pe locul patru ca mărime după Berlin, Hamburg şi München. Din punct de vedere economic, cultural şi istoric, Köln este cel mai de seamă oraş din Renania, important nod de cale ferată, la intersecţia văii Rinului cu principalele căi comerciale între zonele de est şi vest ale Europei.

Cuprins 1 Poziţie geografică şi clima 2 Împărţire administrativă 3 Localităţi învecinate 4 Istoric 5 Religia 6 Viaţa culturală 6.1 Teatre 6.2 Muzică 6.2.1 Săli de concert şi de spectacole muzicale 6.2.2 Orchestre simfonice 6.2.3 Orchestre de cameră 6.2.4 Formaţii corale 6.2.5 Formaţii de jazz 6.2.6 Muzică Kölsch 6.2.7 Instituţii de învăţământ muzical 6.3 Muzee 6.4 Instituţii de învăţământ superior 7 Economie 8 Carnaval în Köln 9 Oraşe înfrăţite 10 Legături externe

[modifică] Poziţie geografică şi clima

Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 405,15 km², de o parte şi de alta a Rinului, pe coordonatele geografice de 50° 56´33´´ latitudine nordică şi 06° 57´32´´ longitudine estică, la 37,5 m deasupra nivelului mării, în zona cuprinsă între regiunea muntoasă din vest (Bergisches Land) şi munţii Eifel la sud. Această poziţie îi conferă condiţii climatice caracterizate printr-o ridicată umiditate şi încălzire a atmosferei, în special vara, datorită reduşilor curenţi de aer la adăpost de vânturile din vest, şi o iarnă blândă sub influenţă oceanică. Precipitaţiile atmosferice anuale sunt în medie de 676 mm, relativ reduse. Fluviul Rin face parte din frumuseţile oraşului, pe de altă parte - datorită variaţiilor frecvente ale debitului - nu rareori se revarsă, provocând inundaţii (cea mai gravă în februarie 1784, ultimile în 1993 şi 1995).

[modifică] Împărţire administrativă

Oraşul Köln este împărţit în 9 circumscripţii administrative (Stadtbezirke):

• Centrul
• Rodenkirchen
• Lindenthal
• Ehrenfeld
• Nippes
• Chorweiler
• Mühlheim
• Kalk
• Porz

Köln-ul este condus de un Consiliu orăşănesc ales prin votul cetăţenilor, în care sunt reprezentate diverse partide politice, şi de Primarul General (Oberbürgermeister) ales prin vot direct.

[modifică] Localităţi învecinate

Începând de la Nord (în sensul acelor de ceasornic):

• Leverkusen
• Bergisch Gladbach
• Troisdorf
• Wesseling
• Brühl
• Hürth
• Frechen
• Pulheim
• Dormagen
• Monheim

[modifică] Istoric

Köln este cel mai vechi dintre marile oraşe ale Germaniei. Numele derivă din denumirea avută în timpul romanilor, "Colonia Claudia Ara Agrippinensium". Agrippina, soţia împăratului Claudius, născută în regiunea Rinului, a ridicat colonia romană "Agrippina Agrippinensis" în anul 50 p.Chr. la rangul de oraş. În timpul prezenţei romane, oraşul era capitala provinciei Germania Inferior. În jurul anului 80 p.Chr., s-a construit cel mai lung apeduct roman, care aducea apă din munţii Eifel.

În anul 455, oraşul a fost cucerit de franci. Populaţia locală vorbea încă limba latină, paralel cu limba francă a cuceritorilor, care cu timpul a devenit prevalentă. Sub dinastia Ottonă, oraşul Köln se apropie de Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană, datorită împărătesei Theophana, soţia lui Otto I, care avea o reşedinţă în Köln. Începând cu secolul al X-lea, oraşul, devenind centru politic şi religios ca arhiepiscopat autonom, cunoaşte o continuă dezvoltare. În acest timp începe construcţia primelor biserici în stil romanic. Aducerea osemintelor celor trei Regi Magi de către Arhiepiscopul Rainald von Dassel în anul în anul 1164 a făcut din Köln un important loc de pelerinaj.

În perioada târzie a Evului Mediu, Köln devine cel mai mare oraş al Germaniei, în 1180 se începe construcţia unui zid de apărare cu 12 porţi (unele s-au păstrat până în zilele noastre), construcţie terminată în 1225. Începând din secolul al XII-lea, oraşul Köln primeşte - alături de Ierusalim, Roma şi Constantinopol - denumirea de "Sancta" ("Sfânt"): "Sancta Colonia Dei Gratia Romanae Ecclesiae Fidelis Filia" ("Sfântul oraş Koln prin graţia lui Dumnezeu, fiu credincios al Bisericii Romane"). În anul 1248, se începe construcţia unei impunătoare catedrale (Domul) în stil gotic, pentru a adăposti sfintele relicvii ale celor trei Regi Magi. Îndelungatele lupte pentru supremaţie între arhiepiscopii din Köln şi burghezia oraşului se sfârşeşte provizoriu în anul 1288 în urma bătăliei de la Worringen, câştigată de contele von Berg şi de cetăţenii oraşului. Arhiepiscopii păstrează doar supremaţia religioasă, Köln-ul devine oraş imperial liber, act oficializat însă deabia în anul 1475.

Războiul de 30 de ani, care a devastat Germania, nu a afectat oraşul Köln, care prin tratative subtile şi plata unor importante sume de bani, a putut evita asediile şi jaful diverselor armate în trecere. În schimb realizează câştiguri substanţiale prin producţia de arme şi prin comerţ.

După ocuparea oraşului de către trupele franceze în anul 1794, întreaga regiune renană de vest cu capitala la Aachen este anectată la Franţa. Prin Tratatul de la Viena din 1815, oraşul Köln este încorporat regatului Prusiei. În anul 1880, după 632 ani, construcţia Domului este încheiată, cel puţin în parte, pentru că şi în prezent se mai lucrează la repararea daunelor pricinuite de al doilea război mondial, în care - în urma bombardamentelor aliate nimicitoare - 90% din oraş a fost totalmente distrus (Domul, situat în imediata apropiere a gării centrale, a scăpat ca prin minune). La sfârşitul războiului, în 1945 populaţia oraşului scade de la 800.000 de locuitori, la 40.000. Cifra iniţială este refăcută în 1959.

[modifică] Religia

Istoric, oraşul Köln este predominant catolic (40% din locuitori), în rest sunt protestanţi (20%), musulmani (10%, turci şi curzi), alte religii (30%). Arhiepiscopatul din Köln există din anul 313, iar Domul reprezintă un adevărat semn distinctiv al oraşului. Până la terminarea construcţiei Domului, biserica mănăstirii benedictine Groß St. Martin domina silueta oraşului. Semnificaţia religiei în istoria Köln-lui reiese şi din stema oraşului: cele trei coroane ale Sfinţilor Regi Magi şi 11 lacrimi ale Sfintei Ursula şi ale însoţitoarelor sale, care - conform tradiţiei - au suferit martiriul la Köln.

În afara Domului, capodoperă a stilului gotic în arhitectură, Köln-ul numără 12 biserici în stil romanic, importantă atracţie turistică: St. Severin, St. Maria Lyskirchen, Basilica St. Andreas, St. Aposteln, St. Gereon, St. Ursula, St. Pantaleon, St. Maria in Kapitol, Groß St. Martin, St. Georg, St. Kunibert şi St. Cecilia.

Un eveniment important în viaţa religioasă a oraşului l-a constituit cea de a "XX-a Zi Internaţională a Tineretului" din luna august 2005, la care au luat parte tineri din 196 de state. La ceremonia religioasă finală din Marienfeld, oficiată de Papa Benedict al XVI-lea, au fost prezenţi peste 1.000.000 de participanţi.

Comunitatea ebraică din Köln este una din cele mai vechi din Europa la Nord de Munţii Alpi, şi este menţionată în documente încă în anul 321. Aproape dispărută în urma Holocaustului, cunoaşte din nou o continuă dezvoltare. Din toate sinagogile distruse în "noaptea de cristal" ("Reichskristallnacht", 9/10 noiembrie 1938) a fost reconstruită una singură.

[modifică] Viaţa culturală

Oraşul Köln este o metropolă culturală cu multe muzee importante, galerii de artă, teatre, operă şi săli de concerte.

[modifică] Teatre

Instituţii subvenţionate de comună:

• Teatrul de Operă (înfiinţat în 1822)
• Schauspielhaus
• Hänneschen-Theater (teatru de păpuşi)

Instituţii private (selecţie):

• Arkadas-Theater
• Atelier-Theater
• Comedia
• Horizont-Theater
• Klüngelpütz Kabarett-Theater
• Senftöpchen-Theater
• Theater am Dom
• Theater der Keller
• Theater im Bauturm
• Volkstheater Millowitsch

[modifică] Muzică

[modifică] Săli de concert şi de spectacole muzicale

• Kölner Philarmonie
• Gürzenich
• Teatrul de Operă
• Kölnarena
• Palladium
• Live Music Hall
• Sala Radiodifuziunii
• Jazzhaus în Stadtgarten

[modifică] Orchestre simfonice

• Orchestra Gürzenich, înfiinţată în 1857, o dată cu inaugurarea sălii cu acelaşi nume.
• Orchestra Radiodifuziunii (Westdeutsche Rundfunk), înfiinţată în 1926.

[modifică] Orchestre de cameră

• Camerata Köln (1976)
• Capella Clementina (1964)
• Collegium Aureum (1964)
• Concerto Köln (1985)
• Musica Antiqua Köln (1973)

[modifică] Formaţii corale

• Philarmonischer Chor Köln (1947)
• Kölner Dommusik cu 4 formaţii: Kölner Domchor (1863), Mädchenchor am Kölner Dom, Domkantorei, Vokalensemble Kölner Dom.
• Kölner Rundfunkchor

[modifică] Formaţii de jazz

• Big Band a Radiodifuziunii (WDR)

[modifică] Muzică Kölsch

Stimulată de sărbătorirea anuală a Carnavalului, s-a dezvoltat o formă particulară de muzică populară, cu diferite stiluri de la şlager la stilul Pop sau Rock, interpretată în dialectul local, Kölsch. Formaţii reprezentative sunt:

• Bläck Fööss
• Die Höhner
• Wise Guys

[modifică] Instituţii de învăţământ muzical

• Institutul Superior de Muzică ("Hochschule für Musik") din Köln, unul din cele mai importante din Europa.

[modifică] Muzee

• Muzeul Ludwig (Artă modernă şi contemporană)
• Muzeul Wallraf-Richartz (Artă începând cu Evul Mediu până la sfârşitul secolului al XIX-lea)
• Muzeul Romano-Germanic (Römisch-Germanisches Museum) cu obiecte de artă, de podoabă şi obiecte uzuale din epocile romană şi merovingiană. Exponat principal: Mozaicul lui Dionysos.
• Muzeul de Artă Ostasiatiacă
• Muzeul Schnütgen (Obiecte de cult din Evul Mediu), ş.a.

[modifică] Instituţii de învăţământ superior

În afară de Universitatea din Köln (Universität zu Köln), există alte nouă instituţii de învăţământ superior cu diferite profile (muzică, artă, universitate populară etc.). 10% din populaţia oraşului sunt studenţi.

[modifică] Economie

Elementele cele mai importante ale economiei oraşului sunt reprezentate de industria constructoare de automobile (Uzinele Ford), industria chimică, comerţ, prestaţiunile de servicii (bănci, societăţi de asigurare), turism. Cunoscute sunt şi Târgurile internaţionale (Messen), dintre care sunt de menţionat:

• Anuga (produse alimentare)
• Photokina (produse ale industriei fotografice)
• Möbelmesse (mobilă)
• ART Cologne (artă modernă)
• IFMA (Expoziţie de biciclete şi motociclete)

Nu trebuie uitate producţia de Original Eau de Cologne ("Apă de Colonia") şi numeroasele fabrici de bere tip Kölsch ( o bere de 4,8° cu un gust sui generis, băutura preferată a locuitorilor oraşului Köln).

[modifică] Carnaval în Köln

Sărbătorirea Carnavalului reprezintă unul din evenimentele cele importante din viaţa populaţiei locale, denumit şi al "Cincilea Anotimp". Perioada Carnavalului începe în ziua de 11 noiembrie, la orele 11:11 în Alter Markt ("Piaţa Veche"), şi durează până la Aschermittwoch ("Miercurea cenuşii", începutul postului Paştelui). În acest timp au loc baluri costumate şi festivităţi caracterizate printr-un humor gros şi satire, în special la adresa personalităţilor politice. Punctul culminant îl constituie marea paradă de Rosenmontag (în ziua de luni înainte de Aschermittwoch), cu care alegorice, muzică şi costume originale.

[modifică] Oraşe înfrăţite

Oraşul Koln este "înfrăţit" cu 23 oraşe din lumea întreagă, printre care şi cu Cluj-Napoca (începând din 1976).

[modifică] Legături externe

• Pagina oraşului Köln în Internet
• Wikipedia oraşului Köln
• Istoria oraşului Köln