Invazia mongolă în Rusia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Seria Istoria Rusiei |
|---|
| Slavii estici timpurii |
| Rusia Kieveană |
| Bulgarii de pe Volga |
| Hazarii |
| Cnezatul Vladimir-Suzdal |
| Republica Novgorodului |
| Invazia mongolă |
| Hoarda de Aur |
| Hanatul Kazanului |
| Hanatul Astrahanului |
| Hanatul Siberiei |
| Hanatul Crimeii |
| Cnezatul Moscovei |
| Imperiul Rus |
| - 1682-1796 |
| - 1796-1855 |
| - 1855-1892 |
| - 1892-1917 |
| Revoluţia din 1905 |
| Revoluţia din 1917 |
| Războiul civil |
| Uniunea Sovietică |
| - 1927-1953 |
| - 1953-1985 |
| - 1985-1991 |
| - Istoria militară sovietică |
| Federaţia Rusă |
| editează acest cadru |
Invazia mongolă în Rusia Kieveană a fost o năvălire a mongolilor nomazi în statul feudal Rusia Kieveană, începând cu 1223. Invazia a grăbit prăbuşirea Rusiei Kievene şi a influenţat în mod hotărâtor istoria Rusiei, prin ridicarea la putere a Cnezatului Moscovei.
Cuprins |
[modifică] Cadrul general
În timp ce Rusia Kieveană trecea printr-un proces de fragmantare, statul a trebuit să facă faţa atacului neaşteptat al unui invadator neştiut de nimeni până atunci, venit din Orientul Îndepărtat. Pentru pedepsirea păcatelor noastre, nota un cronicar al vremii, au sosit popoare necunoscute. Nimeni nu ştia de unde sau când veniseră, sau la ce zei se închinau. Asta numai de Dumnezeu este cunoscut, sau poate şi de oamenii înţelepţi care au citit în cărţi.
Cnejii slavi au auzit pentru prima oară de mongoli de la cumani, care jefuiseră în trecut aşezările rusilor de la frontieră, dar care acum doreau să convieţuiască în pace cu aceştia, şi care spuneau: Aceşti străini cumpliţi ne-au luat ţara ieri, şi mâine o vor lua şi pe-a voastră , dacă nu veniţi să ne ajutaţi. Ca răspuns la aceste cereri de ajutor, Mstislav cel Cutezător şi Mstislav Romanovici cel Bătrân au format o alianţă şi s-au îndreptat spre răsărit pentru a face faţă ameninţării, dar au fost învinşi într-un mod categoric în marea bătălie de pe malurile râului Kalka (1223).
Ţara a rămas în acel moment la mila invadatorilor, dar în loc să-şi continue avansarea către apus, mongolii s-au retras pe neaşteptate, pentru a nu mai reapărea decât peste treisprezece ani, timp în care cnejii ruşi au continuat să se certe şi să se lupte între ei, până în momentul în care au fost luaţi prin surprindere de o nouă invazie de o amploare nemaiîntâlnită până atunci.
[modifică] Invazia lui Batu Han
Uriaşele hoarde mongole formate din cam 150.000 de arcaşi călare, avându-i în frunte pe Batu Han şi pe Subutai, au traversat râul Volga şi au invadat Bulgaria de pe Volga în toamna anului 1236. Mongolii au avut nevoie de un an pentru a învinge rezistenţa bulgarilor de pe Volga, kipciakilor şi alanilor.
În noiembrie 1237, Batu Han şi-a trimis ambasadorii la curtea lui Iuri al III-lea al Vladimirului cerându-i să se recunoască vasal. O lună mai târziu, hoardele asediau Riazanul. După şase zile de lupte sângeroase, oraşul a fost cucerit şi distrus. Alarmat de veştile primite, Iuri şi-a trimis fiul să-i ţină în loc pe invadatori, dar mongolii au fost victorioşi din nou. După ce au ars din temelii Kolomna şi Moscova, hoardele au asediat Vladimirul pe 4 februarie 1238. După numai trei zile, capitala cnezatului Vladimir-Suzdal a fost cucerită şi a fost şi el devastat. Familia cneazului a pierit în flăcări, în vreme ce şeful casei princiare s-a retras în grabă spre nord. După ce a traversat Volga, el a adunat o nouă armată, care a fost mai apoi distrusă în totalitate de mongoli pe 4 martie 1238 în bătălia de pe râul Sit.
După această victorie, Batu Han şi-a împărţit hoardele în mai multe unităţi mai mici, care au prădat mai multe oraşe ruseşti: Rostov, Uglici, Iaroslavl, Kostroma, Kaşin, Ksniatin, Gorodeţ, Galici, Pereslavl-Zalesski, Iuriev-Polski, Dmitrov, Volokolamsk, Tver şi Torjok. Localitatea care a opus cea mai dâră rezistenţă a fost micul oraş Kozelsk, al căror locuitori au rezistat mongolilor timp de şapte săptămâni. După cum se povesteşte, întreg oraşul Kitej şi toţi locuitorii săi s-au scufundat pe fundul unui lac, unde poate fi văzut şi azi. Singurele oraşe importante care au scăpat de distrugere au fost [[Novgorod[[ şi Pskov. Ruşii, care au fugit să scape de năvălirea mongolilor, s-au îndreptat către nord, în zonele împădurite sau în cele cu terenuri agricole sărace dintre Volga de nord şi râul Oka.
În vara anului 1238, Batu Han a devastat Crimeea şi a pacificat Mordovia. În vara anului 1239, mongolii au prădat Cernigovul şi [[Pereiaslav. După mai multe zile de asediu, hoardele au cucerit Kievul în decembrie 1239. În ciuda rezistenţei îndârjite a lui Danilo al Haliciului, Batu Han a cucerit două dintre oraşele cnezatului: Halici şi Volodimir-Volînski. Mongolii au invadat mai apoi Ungaria şi Polonia.
[modifică] Vremurile jugului tătăresc
În acest timp, invadatorii s-au aşezat, au înfiinţat un stat, Hoarda de Aur, şi au construit o capitală, Sarai, pe cursul inferior al râului Volga. Aici, comandantul Hoardei de Aur, (aşa cum se numea partea vestică a Imperiului Mongol), şi-a fixat cartierul general aurit de reprezentant al marelui han, care trăia în mijlocului Marii Hoarde în valea Orhon pe Amur. De aici, Marele Han a controlat toată Rusia pentru aproape 300 de ani.
Termenul care desemnează această exploatare, „jugul mongol” sau „jugul tătăresc”, dă senzaţia unei înspăimântătoare opresiuni, dar, de fapt, aceşti invadatori din Mongolia nu erau aşa de cruzi şi fără mila cum s-ar presupune. În primul rând, ei nu s-au stabilit cu adevărat în ţară şi au avut puţine contacte cu băştinaşii. În conformitate cu învăţaturile lui Genghis Han către fii şi nepoţii săi, mongolii au păstrat modul lor de viaţă pastoral, astfel încât supuşii lor agricultori, meşteşugari şi negustori din feluritele localităţi cucerite şi-au putut vedea în continuare de viaţa şi munca de zi de zi.
În problemele religioase erau extrem de toleranţi. Când au apărut prima dată în Europa, mongolii erau idolatri sau samanişti şi de aceea nu erau fanatici religioşi. Atunci când au adoptat islamul, au rămas la fel de îngăduitori ca mai înainte, iar hanul Hoardei de Aur, care a trecut primul la religia musulmană, le-a permis ruşilor să înfiinţeze o eparhie creştină în capitala mongolă. Nogai Han, o jumate de secol mai târziu, s-a căsătorit cu fiica împăratului Imperiului Bizantin şi şi-a dat propria fiică de nevastă unui prinţ rus, Teodor cel Negru. Unii istorici moderni, (cel mai cunoscut fiind Lev Gumilev), postulează că nici măcar nu a fost vorba de o invazie. În conformitate cu aprecierile acestor istorici, cnejii ruşi au stabilit o alianţă defensivă cu Hoarda pentru a răspunde atacurilor fanatice ale Cavalerilor Teutoni, care ameninţau mult mai direct şi hotărât religia şi cultura băştinaşilor.
Aceasta este partea luminoasă a domniei tătăreşti. Există şi o parte întunecată a problemei. Atâta vreme cât hoardele erau încartiruite la graniţa cnezatelor, ţara putea să fie oricând invadată de forţe copleşitoare ale jefuitorilor înarmaţi. Din fericire, aceste invazii nu apăreau prea des, dar atunci când se petreceau, produceau enorm de multe devastări şi suferinţe neînchipuite populaţiei. Între două atacuri, populaţia trebuia să plătească un tribut fix. La început, tributul era strâns de baskaci (colectori de taze) brutali, dar eficienţi. De prin 1259, birul a fost stabilită ca o taxă fixă în conformitate cu rezultatele unui recensământ al populaţiei şi, în cele din urmă, strângerea banilor a fost încredinţată prinţilor locali, astfel încât populaţia locală nu a mai intrat în contact direct cu oficialii tătari.
[modifică] Expediţiile mongole de pedepsire în Rusia din secolul al XIII-lea
- 1252: Hoarda din Nevrui a devastat Pereslavl-Zalesski şi Suzdal.
- 1273: Mongolii au atacat de două ori teritoriul Novgorodului, au devastat Vologda şi Bejiţa.
- 1274: Mongolii au devastat Smolenskul.
- 1275: Mongolii au invadat sud-estul Rusiei şi au jefuit Kurskul.
- 1278: Mongolii au jefuit cnezatul Riazanului.
- 1281: Hoarda din Kovdigai şi Alchidai au jefuit Muromul şi Pereslavl-Zalesski, au ruinat zonele învecinate ale Suzdalului, Rostovului, Vladimirului, Iuriev-Polskiului, Tverului şi Tojhokului.
- 1282: Mongolii au atacat Vladimirul şi Pereslavl-Zalesskiul.
- 1283: Mongolii au jefuit Vorgolskul, Rîlskul şi Lipetskul, ocolind Kurskul şi Vorgolul.
- 1285: Conducătorul militar tătar Eltoray, fiul lui Temir, a jefuit Riazanul şi Muromul.
- 1293: Conducătorul militar tătar Dyuden a invadat teritoriile ruseşti şi a jefuit 14 oraşe, inclusiv Murom, Moscova, Kolomna, Vladimir, Suzdal, Iuriev-Polski, Pereslavl-Zalesski, Mojaisk, Volok, Dmitrov, Uglici. În aceeaşi vară, ţareviciul tătar Tahtamir a jefuit cnezatul Tverului şi a luat sclavi din principatul Vladimirului.
[modifică] Influenţe
Influenţele invaziilor mongole asupra teritoriilor Rusiei Kievene sunt greu de apreciat. Centre urbane precum Kievul nu şi-au mai revenit după devastările atacului iniţial. Republica Novgorodului a continuat sa prospere, totuşi noi entităţi au început să prospere – oraşele Moscova şi Tver – sub tutele mongolilor. Deşi armata rusă a învins Hoarda de Aur în bătălia de la Kulikovo din 1380, mongolii au continuat să domine teritoriile locuite de ruşi şi au continuat să pretindă şi să primească tribut de la principii ruşi până la „Îndelungata aşteptare de pe râul Ugra” din 1480.
Istoricii au dezbătut problema influenţei pe termen lung a dominaţiei mongolilor asuora societăţii ruseşti. Mongolii au fost blamaţi pentru distrugerea Rusiei Kievene, pentru ruperea în trei a vechii naţiuni rusine şi pentru introducerea conceptului de "despotism oriental" în Rusia. Mulţi istorici au căzut de acord asupra faptului că Rusia Kieveană nu era omogenă din punct de vedere politic, cultural sau etnic şi că intervenţia lor nu a făcut decât să accelereze fragmentarea care începuse cu mult timp mai înaintea invaziei. Cercetătorii sunt de asemenea de acord că mongolii au avut un rol determinant în dezvoltarea statului moscovit. În timpul ocupaţiei mongole, Principatul Moscovei şi-a dezvoltat sistemul de drumuri poştale, cel fiscal, a făcut primele recensăminte şi şi-a perfecţionat organizarea militară.
Este discutabil dacă, fără atacul mongol şi fără distrugerea Rusiei Kievene, dezvoltarea Moscovei şi împlicit a Rusiei ar fi avut loc.
Ce se poate afirma cu siguranţă este faptul că, prin dominaţia asupra rămăşiţelor Rusiei Kievene şi a principatelor supravieţuitoare, aşa cum a fost Novgorodul, mongolii au forţat aceste entităţi să-şi întoarcă faţa către apus, să caute în occident aliaţi şi tehnologie. Mai mult, rutele de comerţ către Orientul Îndepărtat treceu prin cnezatele ruseşti, comerţul cu răsăritul aducând venituri considerabile tuturor celor aflaţi pe această rută comercială.
Concluzia este că mongolii au avut o influenţă pe termen lung asupra ruşilor şi a Rusiei moderne.
[modifică] Succesorii Hoardei de Aur
Hoarda de Aur a fost succedată de Hanatul Kazanului, Hanatul Astrahanului Hanatul Crimeii şi de Hanatul Siberian, ca şi de Hoarda Nogailor, care au făcut ravagii în Principatul Moscovei în secolele al XV-lea şi al XVI-lea.
[modifică] Vezi şi:
- Invazia mongolă în Bulgaria de pe Volga
- Invaziile tătăreşti
[modifică] Bibliografie
- Acest articol conţine materiale din Library of Congress Country Studies, care fiind o publicaţie a guvernului SUA este în domeniu public. Rusia.
- Acest articol incorporează texte din ediţia a XI-a a Encyclopædia Britannica, o publicaţie care este acum în domeniu public.
