Filip al II-lea al Spaniei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Filip al II-lea (spaniolă: Felipe II de Habsburgo; portugheză: Filipe I) (n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 - 1598, rege al Neapole şi al Siciliei în perioada 1554 - 1598, rege al Angliei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 - 1558, rege al Portugaliei şi al Algarves (ca Filip I) în perioada 1580 - 1598 şi rege al Chile în perioada 1554 - 1556.
A fost fiul lui Carol Quintul şi al Isabelei de Portugalia, fiica regelui Manuel I al Portugaliei. A primit o educaţie aleasă, biblioteca lui avînd 13.500 de cărţi. Mai putin cunostea regele limbi sträine.
Cuprins |
[modifică] Portugalia
Din anul 1580 a devenit Filip II, Filip I rege al Portugaliei după ce i-a reuşit să se impună candidatului oponent Antonio de Crato ce s-a incoronat însuşi rege al Portugaliei. Regele a remarcat din timp 1554 că trebuie sä recunoască ca frate vitreg pe Ioan de Austria ceeace a fost recunoscut deja în secret de tatăl lui, Carol Quintul. Prima soţie a regelui Maria de Portugalia cu care s-a căsătorit in 1543 şi cu care au avut împreună fiul Don Carlos. Această căsătorie a unit Spania cu Portugalia intre anii 1580 şi 1640, mai târziu a fost observatä greşeala făcută prin căsătoria inrudită (fiind veri). fiul lor fiind handicapat fizic şi mental.
[modifică] Anglia
După moartea soţiei lui, Maria (12 iulie 1545), a urmat căsătoria de alianţă cu regina Maria I a Angliei la 25 iulie 1554, verişoara tatălui său, numită şi "mătuşa" sau Maria Tudor. Căsătoria a fost dezaprobată de curtea engleză, fiind o căsătorie cu ţeluri clare politice; în această perioadă el a folosit titlul de "rege al Angliei". La 16 ianuarie 1556 după retragerea lui Carol V (Quintul) din viaţa politică, devine Filip al II-lea, rege al Spaniei, dar revine în ţară numai după moartea tatălui său. În 1558 moare şi cea de-a doua soţie a lui, Maria Tudor, fără să-i lase urmaşi. Filip încearcă, fără succes, să se căsătorească cu sora mai tînără a Mariei Tudor, Elisabeta I a Angliei.
[modifică] Don Carlos
Bănuindu-l pe fiul său de a intriga impotriva lui, Don Carlos va fi arestat, care dupä un timp scurt va muri. Adversarii lui Filip il acuză de omorârea fiului său propriu, care ar fi fost singurul urmas legitim al regelui, Dacă Don Carlos ar fi ajuns rege, fiind debil mintal, s-ar fi ajuns la o crizä de stat.
[modifică] Situaţia politică în Europa
In a doua jumătate a secolului al XVI-lea între Spania şi Anglia devine situaţia politică tot mai incordată această duşmănie se datorează in mare parte inchiziţiei catolice spaniole. In anul 1559 se încheie pacea de la Cateau-Cambresis între Spania si Franţa după un război ce a a durat 60 de ani. O condiţie a păcii încheiate a fost căsătoria lui Filip cu fiica regelui francez Henric II Elisabeta de Valois cu care va avea Filip douä fiice. El şi-a iubit soţia după moartea căreia cade într-o stare de letargie. Nepoata lui Filip Ana de Austria fiica impăratului Maximilian II va fi soţia a patra a monarhului cu care va avea fiii Ferdinand, Carlos, Diego, şi fiica Maria. In timpul domniei sale sunt cucerite, Florida, insulele Filipine ce primesc numele regelui. In perioda regelui Filip situaţia deficitară financiară a statului este agravată de creşterea ameninţătoare a puterii otomane, la care se adaugă conflictul cu Anglia şi lupta pentru independenţă a "Ţărilor de Jos" care alcătuiesc "Uniunea de la Utrecht" (1579) iar în 1581 declarându-se independente de Spania. Aceste conflicte reuşeşte Filip sä le inläture numai parţial prin îmbunătăţirea situaţiei financiare din veniturile aduse din coloniile americane şi obţinerea prin căsătorie a coroanei portugheze.
[modifică] Armada spaniolă
Decapitarea reginei Scoţiei Maria Stuart a dat prilejul atacării Angliei de către Armada spaniolă care insă va fi nimicită de flota engleză sub conducerea lui Charles Howard şi Francis Drake 1558 fiind dotată cu o artilerie (tunuri) mai modernă si vase mai iuţi adecvate unei luptei navale in Marea Nordului. Infrângerea suferită de spanioli fiind nu numai pierderea materialä (12.000 de spanioli în comparaţie cu cea engleză (6000-8000 de englezi căzuţi in luptă) este şi pierderea renumelui de "invicibila Armadă" spaniolă. Această victorie engleză a fost începutul din istoria Angliei pe calea devenirii unei puteri maritime.
[modifică] Războiul cu Franţa
Intre anii 1590 şi 1598 a pornit Filip II războiul religios de partea papei şi ducelui de Guise împotriva regelui hughenot Henric IV al Franţei.
