Judeţul Bihor (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Bihor**

Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Oradea
Populaţie: •Total 1930:	Locul 510.318 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	doisprezece plăşi

Judeţul Bihor a fost o unitate administrativă din Regatul României. Reşedinţa judeţului a fost municipiul Oradea Mare. Ca populaţie şi ca întindere a fost unul din cele mai însemnate judeţe din perioada interbelică.

[modifică] Întindere

Judeţul cuprindea marea parte a actualului judeţ Bihor. Se învecina la vest cu Ungaria, la est cu judeţele Cluj şi Turda, la sud cu judeţul Arad iar la nord cu judeţul Sălaj.

[modifică] Organizare

Judeţul era organizat în 12 plăşi: I. Plasa Aleşd, II. Plasa Beiuş, III. Plasa Beliu, IV. Plasa Ceica, V. Plasa Centrală, VI. Plasa Marghita, VII. Plasa Săcuieni, VIII. Plasa Sălard, IX. Plasa Tileagd, XI. Plasa Tinca şi XII. Plasa Vaşcău.

[modifică] Populaţie

Conform recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 510.318 locuitori, dintre care 61,6% români, 30,0% maghiari, 4,3% evrei, 2,2% cehi şi slovaci ş.a. Ca limbă maternă predomina limba română (61,4%), urmată de maghiară (33,8%), cehă (2,0%), idiş (1,5%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din ortodocşi (49,8%), reformaţi (21,0%), greco-catolici (10,7%), romano-catolici (10,4%), mozaici (5,4%), baptişti (2,2%) ş.a.

[modifică] Mediul urban

Populaţia urbană a judeţului era constituită din 102.277 locuitori, dintre care 54,8% maghiari, 26,4% români, 15,4% evrei, 1% germani ş.a. Ca limbă maternă la oraş predomina limba maghiară (67,9%), urmată de română (24,9%), idiş (4,3%), germană (1,2%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era formată din 31,5% reformaţi, 20,6% mozaici, 19,3% romano-catolici, 17,5% ortodocşi, 9,1% greco-catolici, 1,1% lutherani ş.a.