Hiat
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În fonetică, un hiat este o succesiune de două vocale care fac parte din silabe separate. Un exemplu de hiat se găseşte chiar în cuvântul hiat, care se pronunţă /hi'at/. Dacă două sunete vocalice apar în succesiune în aceeaşi silabă, ele nu formează un hiat ci un diftong, iar unul dintre cele două sunete vocalice este de fapt o semivocală.
În transcrierile fonetice, hiatul se marchează prin precizarea locurilor unde se termină o silabă şi începe cealaltă, de exemplu aer se transcrie fonetic /'a.er/, unde punctul semnalizează locul de despărţire în silabe. Simbolul pentru poziţia accentului se plasează înaintea silabei accentuate din cuvânt şi înlocuieşte punctul de despărţire în silabe, ca în exemplul de mai sus, hiat: /hi'at/.
[modifică] În limba română
Dicţionarele limbii române includ adesea informaţii despre prezenţa hiaturilor în cuvintele-titlu, prin precizarea modului de despărţire în silabe, dar aceasta se face de obicei numai acolo unde hiatul poate fi confundat cu un diftong, ori unde marcarea poziţiei accentului nu este suficientă. De exemplu, definiţia cuvântului zmeură în dicţionarul DEX 1998 include şi menţiunea [Pr.: zme-u-], care arată că vocalele e şi u se pronunţă în silabe diferite.
Exemple de hiaturi în limba română:
- /a.a/, ca în contraatac
- /a.e/, ca în aer
- /a.i/, ca în aici (în mai apare diftongul /aĭ/)
- /a.o/, ca în baobab
- /a.u/, ca în aur (în stau apare diftongul /aŭ/)
- /e.a/, ca în real (în rea apare diftongul /ĕa/)
- /e.e/, ca în alee
- /e.i/, ca în leit (în lei apare diftongul /eĭ/)
- /e.o/, ca în neon (în George apare diftongul /ĕo/)
- /e.u/, ca în zmeură (în zeu apare diftongul /eŭ/, iar în pe-un apare diftongul /ĕu/)
- /i.a/, ca în premia (în chiar apare diftongul /ĭa/)
- /i.e/, ca în ştie (în miel apare diftongul /ĭe/)
- /i.i/, ca în fiinţă (în fii apare diftongul /iĭ/)
- /i.o/, ca în pion (în ghiol apare diftongul /ĭo/)
- /i.u/, ca în fiul (în fiu apare diftongul /iŭ/, iar în iubit apare diftongul /ĭu/)
- /i.ɨ/, ca în semiînchis
- /o.a/, ca în aminoacid (în oală apare diftongul /ŏa/)
- /o.e/, ca în poet
- /o.i/, ca în asteroid (în apoi apare diftongul /oĭ/)
- /o.o/, ca în zoolog
- /o.u/, ca în noutate (în nou apare diftongul /oŭ/)
- /o.ɨ/, ca în autoînsămânţare
- /u.a/, ca în actual (în roua apare diftongul /ŭa/)
- /u.e/, ca în fluent (în western apare diftongul /ŭe/)
- /u.i/, ca în arcuit (în cui apare diftongul /uĭ/, iar în whisky apare diftongul /ŭi/)
- /u.o/, ca în fructuos
- /u.u/, ca în continuu
- /u.ə/, ca în continuă (în două apare diftongul /ŭə/)
- /ə.i/, ca în grăim (în dulăi apare diftongul /əĭ/)
- /ə.o/, ca în lăor
- /ə.u/, ca în lăută (în rău apare diftongul /əŭ/)