Georgia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Georgia, un stat şi o republică în Caucaz. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Georgia (dezambiguizare).

საქართველო (Sakartvelo)


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: ძალა ერთობაშია (Puterea este în Unitate în georgiană

Limbă oficială

Georgiana

Capitală

Tbilisi
41° 43′ N, 44° 48′ E

Oraş principal

Tbilisi

Preşedinte

Miheil Saakaşvili

Prim-ministru interimar
Preşedintele Parlamentului

Giorgi Baramidze

Nino Burjanadze

Sistem politic

Republică constituţională

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 118
69.700 km²
neglijabil

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 113
4.693.892
67/km²

Independenţă

9 aprilie 1991
de la Uniunea Sovietică

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

necunoscut

Monedă

Lari (GEL)

Fus orar

UTC+3/+4

Imn naţional

Tavisupleba (Libertate)

Domeniu Internet

.ge

Prefix telefonic

+995

Georgia (საქართველო, Sakartvelo în georgiană) este o republică în Caucaz.

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Georgiei

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Georgiei

[modifică] Provincii

Georgia este împărţită în 53 de provincii, 11 oraşe şi 2 republici autonome.

Republici autonome: Abhazia, Ajaria.
Oraşe: Batumi, Chiatura, Gori, Kutaisi, Piţunda, Poti, Rustavi, Sokhumi, Tbilisi, Tq'ibuli, Tsq'altubo, Tskhinvali
Districte: Abasha, Adigeni, Akhalgora, Akhaltsikhe, Akhmeta, Ambrolauri, Aspindza, Baghdati, Bolnisi, Borjomi, Chkhorotsq'u, Chokhatauri, Dedoplistsq'aro, Dmanisi, Dusheti, Gardabani, Gurjaani, Java, Kareli, Kaspi, Kharagauli, Khashuri, Khobi, Khoni, Lagodekhi, Lanchkhuti, Lentekhi, Marneuli, Martvili, Mestia, Mtskheta, Ninotsminda, Oni, Ozurgeti, Q'azbegi, Q'vareli, Sachkhere, Sagarejo, Samtredia, Senaki, Sighnaghi,Telavi, Terjola, Tetritsq'aro, Tianeti, Tsageri, Tsalenjikha, Tsalka, Vani, Zestaponi, Zugdidi

[modifică] Originea numelui ţării

Georgienii îşi spun Kartvelebi (ქართველები), îşi numesc ţara Sakartvelo (საქართველო), iar limba Kartuli (ქართული). Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu păgân numit Kartlos, despre care se spune că este tatăl tuturor georgienilor. Numele Georgia, folosit în toată Europa, este derivat din persană گرجی Gurji, via Jurj din arabă. Deoarece scrierea a fost influenţată de greacă prin rădăcina geōrg- (γεωργ-, indicând lucrarea pământului), cuvântul a fost presupus greşit ca având ca origine cognomele Gheorghe (sfântul patron al ţării), sau γεωργία (geōrgía, agricultură).

Numele antic prin care erau denumiţi locuitorii din estul Georgiei era Iberiani, de la numele regatului caucazian Iberia — aceasta a produs confuzie printre geografii antici care aplicau acest nume doar locuitorilor din peninsula Iberică (Spania, Portugalia, Andorra, Gibraltar şi Olivença). [1]

Gurj, numele persan al georgienilor, este de asemenea sursă pentru turcescul gürcü (pronunţat "gürdjü") şi rusescul gruzin. Numele ţării este Gurjestan în persană, Gürcüstan în turcă, şi Gruzija în rusă. Numele persan este probabil înrudit cu cuvintele armeneşti care desemnau georgienii şi Georgia, respectiv vir şi Vrastan. (Sunt alte cazuri în care prefixul persan gu- este derivat din mai vechiul wi- ori wa-). Astfel, atât cuvântul persan cât şi cel armean par să fie înrudite cu numele Iberia, cu pierderea lui i- iniţial şi substituirea lui w sau v cu b în Iberia.

De asemenea, după toate probabilităţile, există o legătură etimilogică dintre numele Iberia şi provincia istorică a Georgiei numită Imereti.

[modifică] Vechile simboluri

Fostul drapel georgian

Fosta stemă georgiană

Acest drapel a fost folosit din 1991 până în 25 ianuarie 2004. El a mai fost folosit şi mai înainte din 1918 până în 1921. Pentru mai multe informaţii, vezi Steagul Georgiei (ţara).

Această stemă a fost folosită din 1918 până în 1921 şi din 1991 până în 2004.

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Georgiei

Locaţie: Sud-estul Asiei, se întinde de-a lungul coastei Mării Negre, între Turcia şi Rusia

Coordonate geografice: 42^o 00^" N, 43^o 30^" E

Legături ale hărţii: Comunitatea Statelor Independente

Suprafaţă:
total: 69.700 km²
uscat: 69.700 km²
apă: 0 km²

Suprafaţa comparativă: puţin mai mică decât Carolina de Sud (US) sau Benelux (EU)

Frontierele ţării:
total: 1.461 km
Frontiere cu următoarele ţări: Armenia 164 km, Azerbaijan 322 km, Rusia 723 km, Turcia 252 km

Frontiera maritimă: 310 km

Climat: Cald şi plăcut; Mediteranean, asemănător celui subtropical pe ţărmul Mării Negre

Relief: În mare parte muntos, cu munţii Marii Caucaz în nord şi munţii Micii Caucaz în sud; Kolkhet'is Dablobi (Câmpia Kolkhida) se întinde spre Marea Neagră în vest; bazinul râului Mtkvari în est; Soluri fertile pe văile râurilor, în câmpiile inundabile şi pe colinele din Câmpiile Kolkhida.

Altitudini extreme:
punctul cel mai de jos: Marea Neagră 0 m
punctul cel mai înalt: Mt'a Mq'invartsveri (Gora Kazbeg) 5.048 m

Resurse naturale: păduri, energie hidro-electrică, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune şi petrol; clima şi solul de pe şărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului şi citricelor.

Folosirea suprafeţei:
teren arabil: 9%
culturi permanente: 4%
păşuni permanente: 25%
păduri: 34%
altele: 28% (1993 est.)

Terenuri irigate: 4.000 km² (estimare din 1993)

Pericole naturale: cutremure

Mediul înconjurător - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River şi a Mării Negre; aprovizionare necorespunzătoare cu apă potabilă; poluarea solului din cauza chimicalelor toxice.