Rublă rusă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) este numele valutei naţionale în Rusia şi în republicile autoproclamate şi nerecunoscute internaţional Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda naţională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice şi a altor ţări aflate în sfera de influenţă ţaristă sau sovietică.

Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.

Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumeşte rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR.

Deşi nu există un simbol oficial pentru rublă, totuşi „R”^[1] ^[2] şi руб se folosesc în mod neoficial. „РР” şi un „R” cu două linii orizontale deasupra (similar cu semnul pentru peso) au fost propuse ca posibile simboluri.

[modifică] Etimologie

[modifică] Origini

Cuvântul "rublă" este derivat din verbul rus рубить, (rubit – a tăia o bucată). La început, "rubla" era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul "rublă" este echivalentul "mărcii", o măsură pentru argint şi aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai foloseşte şi numele popular ţelkovîi (целковый – sănătos, întreg), o prescurtare a "целковый рубль" ("ţelkovîi rubli – rublă sănătoasă, netăiată").

Cuvântul copeică derivă din cuvântul копьё (copio) – suliţă. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o faţă stema moscovită – Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliţă. Copeicile din zilele noastre folosesc de asemenea această simbolistică.

[modifică] Denominaţiile tradiţionale

Rubla are o secvenţă unică de denominaţii: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici şi 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiţie datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol:

1 rublă: maro
3 ruble: verde
5 ruble: albastru
10 ruble: roşu
25 ruble: violet
50 ruble: verde
100 ruble: maro

[modifică] Istoric

Denominaţia care era multiplu de 3 [1] a apărut în 1828, în perioada celei de-a patra împărţire a Poloniei. Pentru a introduce folosirea rublei în Polonia, denominaţia se făcea atât în ruble cât şi în zlotul polonez. Rata de schimb fixă a fost de 1 rublă=0,15 zolţi, şi astfel, 10 zloţi valorau 1,5 ruble. Zlotul a dispărut până în cele din urmă, pentru a nu mai apărea decât în momentul în care Polonia şi-a recâştigat independenţa.

Tradiţia acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.

Aversul bancnotei de o rublă (1898)

Reversul bancnotei de o rublă (1898)

[modifică] Prima generaţie de ruble, de la începuturi până pe 31 decembrie 1921

Rubla a fost moneda naţională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărţită în 100 de copeici.

Cantitatea de metal preţios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o rublă. În vreme ce monedele obişnuite erau din argint, pentru denominaţiile mari se folosea aurul sau platina.

De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în 1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul primului război mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape în trei ani.

[modifică] A doua generaţie de ruble, 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1922

Pentru detalii, vedeţi articolul Rubla sovieticăvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Re-denominarea din 1922 a fost făcută la o rată de 1 rublă nouă=10.000 ruble vechi. Au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble.

[modifică] A treia generaţie de ruble, 1 ianuarie 1923 – 6 martie 1924

Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu şase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale uniunii: RSFS Rusă, RSFS Transcaucazuiană (Azerbaidjan, Armenia şi Georgia), RSS Ucrainiană şi RSS Bielorusă. Au fost emise hârtii de 10.000, 15.000 şi 25.000 de ruble.

[modifică] A patra generaţie de ruble (aur), 7 martie 1924 – 1947

Re-denominarea din 1924 a introdus "rubla aur" la o valoare de 50.000 ruble emisunea 1923. În timpul acestei emisiuni au fost introduse şi "cervoneţii" (червонец), valorând 10 ruble. În 1924 au început să fie emise şi monede, continuând să fie emise bancnote în ruble pentru valorile mai mici de 10 ruble şi cervoneţi pentru valorile mai mari sau egale cu 10 ruble. Următoarea denominarea avea să fie făcută după încheierea războiului.

[modifică] A cincea generaţie de ruble, 1947 - 1961

După încheierea celui de-al doilea război mondial, guvernul sovietic a făcut o reformă monetară, o redomonare confiscatorie (stabilizare), cu scopul reducerii volumului de bani aflat în circulaţie. Această denominare a afectat numai bancnotele. Rata de schimb a fost de 1 rublă nouă=10 ruble vechi.

[modifică] A şasea generaţie de ruble, 1961 – 31 decembrie 1997

Imagine:BanknoteLenin.jpg

Bancnota sovietic de 10 ruble 1961

Re-denominarea din 1961 s-a făcut pe aceleaşi baze şi în aceiaşi termeni ca cea din 1947. În mod oficial, rubla sovietică din 1961 era egală cu 0,987412 g de aur, dar preschimbarea în aur a banilor nu a fost niciodată posibilă pentru cetăţenii de rând. Rubla a încetat să mai fie legată de standardul aur. După prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, rubla a rămas moneda naţională a Federaţiei Ruse. În timpul inflaţiei de la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, rubla a pierdut în mod semnificativ din valoarea sa. Au fost emise cinci serii:

Monede ale celei de-aşasea generaţii de ruble
Serii	Valoare	Compoziţie	Avers	Revers	Emitent
1961	1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici, 1 rublă	1, 2 copeici: alamă 3, 5 copeici: bronz-aluminiu 10 copeici - 1 rublă: cupro-nichel-zinc	Stema	valoarea nominală	URSS
1991	10, 50 copeici, 1, 5, 10 ruble	10 copeici: oţel operit cu cupru 50 copeici - 5 ruble: cupro- nichel 10 ruble: bronz-aluminu	Kremlinul		URSS
1992	1, 5, 10, 20, 50, 100 ruble	1, 5 ruble: oţel acoperit cu almă 10, 20 ruble: cupro-nichel ori oţel acoperit cu cupro-nichel 50 ruble: inelul: cupro-nichel interior: bronz-aluminu 100 ruble: inel: bronz-aluminu interior: cupro-nichel	emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal		Banca Rusiei
1993	50, 100 ruble	50 ruble: bronz-aluminu sau oţel acoperit cu alamă 100 ruble: cupro-nichel	emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal		Banca Rusiei

Bancnotele celei de-a şasea generaţie de ruble
Serie	Valoare	Avers	Revers	Emitent	Limbi
1961	1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble	Lenin sau imagini ale Kremlinului	Valoarea nominală plus o imagine ale Kremlinului pentru hârtiile de 50 ruble sau mai mari	URSS	15
1991	1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble			URSS	rusă (plus celelate 14 limbi oficiale republicane)
1992	50, 200, 500, 1000, 5000, 10000 ruble			URSS pentru bancnotele de 1.000 ruble sau mai mici Banca Rusiei pentru bancnotele de 5.000 şi 10.000 ruble	Rusă
1993	100, 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 ruble	Kremlinul cu tricolorul Rusiei		Banca Rusiei
1995	1000, 5000, 10 000, 50 000, 100 000, 500 000 ruble	Acelaşi design cu al bancnotelor de azi, la care valoare nominală este 1.000 ruble vechi=1 rublă nouă.		Banca Rusiei

[modifică] Notă

Bancnota de 1 rublă nouă nu a continuat designul bancnotei de 1.000 ruble vechi. Bancnota de 1.000 ruble vechi din 1995 avea pe avers portul şi coloana memorială din din Vladovostok, iar pe revers, intrarea în oraş. Aceasta a fost prima emisiune din vremurile moderne în care pe bancnote au fost tipărite vederi din afara oraşului Moscova.

[modifică] A şaptea generaţie de ruble, 1 ianuarie – până azi

Moneda de 1 rublă a emisă de Banca Rusiei în 1998, avers şi revers

Pe 1 ianuarie 1998, a fost efectuată o redominare, la o rată de 1 rublă nouă=1.000 ruble vechi. Această operaţiune nu a dus şi rezolvarea problemelor economice fundamentale ale Rusiei, ceea ce a a avut ca rezultat devalorizarea din 1998, ca urmare a crizei financiare asiatice. Rubla a pierdut 70% din valoarea sa faţă de dolar în numai 6 luni după august 1998.

Consultaţi şi articolul: Criza financiară rusă.

Toate bancnotele sunt tipărite în Împrimeria Statului Goznak din Moscova, înfiinţată pe 6 iunie 1919 şi care a funcţionat fără întrerupere de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înfiinţată în 1724 în Moscova).

[modifică] Monedele

Azi, monedele sunt bătute pentru următoarele valori:

Monedele în uz [2]
Denominarea	Valoare	Greutate	Compoziţie	Margini	Avers	Revers	Anul primei emisiuni
1 copeică	15,5 mm		oţel cupro-nichel şi cupro-nichel	netede	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
5 kopek	18,5 mm		oţel cupro-nichel şi cupro-nichel	netede	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
10 copeici	17,5 mm		alamă	zimţate	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
50 copeici	19,5 mm		alamă	zimţate	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
1 rublă	20,5 mm	3,25 g	cupro-nichel	zimţate	Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal	valoare	1997
2 rubles	23 mm	5,1~5,2 g	cupro-nichel	spice imprimate			1997
5 ruble	25 mm	6,45 g	cupro-nichel-cupru şi cupro-nichel	spice imprimate			2002

Monedele de 1 şi 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă imprimat anul "1997".

[modifică] Bancnotele

De la disoluţia Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele şi monedele ruseşti au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalităţi imprimate pe una dintre feţele lor, aşa cum era cazul atât a banilor ţarişti cât şi a celor din perioada sovietică. În parte, acest fapt a fost remediat prin imprimarea pe bancnota de 500 de ruble a imaginii statuii lui Petru cel Mare, iar pe cea de 1.000 de ruble a statuii lui Iaroslav I cel Înţelept.

Emisiunile 1997 [3]
Imagine		Valoare	Dimensiuni	Culoare	Avers	Revers	Data imprimării	Data emisiunii	Filigran
		5 ruble¹	137 x 61 mm	verde	Monumentul Mileniul Rusiei pe fundalul Catedralei Sfintei Sofia din Novgorod	Zidurile fortăreţei Kremlinului din Novgorod	1997	1 ianuarie 1998	"5", Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod
		10 ruble	150 x 65 mm	verde închis şi maro închis	Podul peste râul Enisei şi Capela din Krasnoiarsk	Hidrocentrala din Krasnoiarsk		1 ianuarie 1998 2001², 2004³	"10", Capela
		50 ruble		albastru	Sculptura de la picioarele coloanei rostrale de pe malul Nevei, pe fundalul fortăreţei Petropavlosk din Sankt Peterburg	Clădirea fostei Burse şi coloana rostrală			"50", Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel
		100 ruble		maro-verde	Sculptura de la porticul Teatrului Balşoi din Moscova	Teatrul Balşoi			"100", Teatrul Balşoi
		500 ruble		violet-albastru	Monumentul lui Petru cel Mare, o corabie şi terminalul maritim din Arhangelsk	Mânăstirea Soloveţki			"500", Petru cel Mare
		1000 ruble	157 x 69 mm	verde-albastru	Monumentul lui Iaroslav I cel Înţelept şi capela din Kremlinul din Iaroslavl	Biserica Bunei-Vestiri din Iaroslavl		2000, 2004³	"1000", Monumentul lui Iaroslav I cel Înţelept
-	-	5000 ruble	157 x 69 mm	roşu-oranj	Monumentul lui Nicolai Muraviov-Amurski din Habarovsk	Podul peste râul Amur		iunie 2006	"5000", capul statuii lui Muraviov-Amurski
Aceste imagini sunt la scara de 0,7 pixeli/mm.

[modifică] Note

Bancnota de 5 ruble se găseşte greu, fiind înlocuită cu moneda de 5 ruble,
Bancnotele din emisiunea din 2001 au tipărită în zona filigranului "модификация 2001г." ("modificare din anul 2001").
Bancnotele din emisiunea din 2004 au un text similar tipărit în zona filigranului. Au fost adăugate elemente de securitate: fir metalic, microperforaţii, tiparul cu cerneală care-şi schimbă culoarea funcţie de unghiul de incidenţa al luminii şi altele.

[modifică] Articole înrudite

Petrorublă
Rublă belarusă
Rublă transnistreană
Rublă sovietică

[modifică] Bibliografie

Albert Pick (1996). Neil Shafer, George S. Cuhaj, Colin R. Bruce II (editors) Standard Catalog of World Paper Money: General Issues to 1960, 8th ed., Krause Publications. ISBN 0873414691.
Istoria globală a valutelor - Rusia

Wikimedia Commons conţine fişiere media legate de:

Money of Russia