Nicolai Iakovlevici Marr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nicolai Iakovlevici Marr (în limba rusă Никола́й Я́ковлевич Марр) 25 decembrie stil vechi/6 ianuarie stil nou 1864 Kutaisi – 20 decembrie 1934 Leningrad) a fost un controversat om de ştiinţă sovietic a cărui teorie monogenetică a limbii (iafetică) a constituit ideologia aprobată oficial a lingviştilor sovietici până în 1950, când Stalin însuşi a desfiinţat-o ca fiind neştiinţifică.

Marr s-a născut în Kutaisi, Georgia, în familia mixtă scoţiano-georgiană a unui grădinar de peste 80 de ani, James Marr. Părinţii lui Marr vorbeau limbi diferite, nici unul dintre ei nepricepând limba rusă. După ce a absolvit Universitatea de Stat din Sankt Peterburg, a predat aici din 1891, ajungând decan al facultăţii de orientalistică în 1911 şi membru al Academiei Ruse de Ştiinţe în 1912. În această perioadă a participat la săpăturile arheologice de la capitala antică a Armeniei, Ani şi a introdus în circuitul ştiinţific şi public numeroase monumente ale literaturii vechii armeneşti şi georgiene.

Marr şi-a câştigat o reputaţie fabuloasă de geniu rebel cu a sa teorie monogenetică a limbii (iafetică), postulând originea comună a limbilor caucaziene, semitice-hamitice şi bască. În 1924 el a mers şi mai departe, afirmând că toate limbile vorbite sunt descendentele unei singure proto-limbi, care ar fi fost constituită din patru "exclamaţii răspândite": sal, ber, yon, rosh. Deşi limbile trec prin anumite stadii de dezvoltare, paleontologia lingvistică ar face posibilă recunoaşterea exclamaţiilor primordiale în oricare dintre limbile vorbite la un moment dat.

Pentru a câştiga sprijin pentru teoria sa speculativă, Marr a înbrăcat-o într-o haină marxistă. El a emis ipoteza că limbile moderne au tendinţa să se unească într-o singură limbă a societăţii comuniste. Această teorie a fost baza unei campanii de masă în deceniul al patrulea al secolului trecut pentru introducerea alfabetului latin în Uniunea Sovietică pentru etniile mici, aşa cum era cazul moldovenilor din RSSA Moldovenească.

Teoria sa a fost foarte bine primită de oficialii sovietici, Marr fiind numit director al Bibliotecii Naţionale din 1926 până în 1930 şi al Institutului Iafetic al Academiei de Ştiinţe din 1921 până la moartea sa. A fost ales vicepreşedinte al Academiei Sovietice de Ştiinţe în 1930.

În faimosul lui atac împotriva lui Marr, Stalin a scris în Marxismul şi problemele lingvisticii (1950) că "N. I. Marr a introdus în lingvistică o formulă incorectă şi nemarxistă cu privire la "caracterul de clasă" al limbii şi a intrat într-o încurcătură şi a pus lingvistica într-o încurcătură. Lingvistica sovietică nu poate avansa bazându-se pe o formulă incorectă, care este contrară întregului curs al istoriei popoarelor şi limbilor".