Livezile, Bistriţa-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Livezile


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Bistriţa-Năsăud

Atestare

1311

Primar

Olimpiu Neamţ, PNL, din 2004

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

2.208

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

LIVEZILE ,DOROLEA, CUSMA, DUMBRAVA, VALEA POENI

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Livezile (până în 1968 Iad, germ. Jaad, ung. Jád) localitate în Transilvania, România, situată la ca. 8 km est de Bistriţa. În anul 1992 număra 2.208 locuitori.

[modifică] Istorie

Prima atestare documentară datează din anul 1311. Localitatea exista cu certitudine încă înaninte de 1150, fiind una din primele aşezări săseşti din estul Transilvaniei. În anul 1330 numărul plătitorilor de taxe era conform registrelor papale de impozite, de ca. 100. În anii 1671 şi 1685 au avut loc incursiuni tătare, însoţite de jafuri şi distrugeri. Anul 1688 a adus cu sine ieşirea din sfera de influenţă otomană şi instaurarea administraţiei austriece. La 1750 numărul locuitorilor era de peste 700. În anul 1838 un mare incendiu a mistuit cele mai multe case ale satului. La începutul secolului al XX-lea mulţi transilvăneni au emigrat în Statele Unite ale Americii, între care şi mulţi iedeni.

[modifică] Cele două biserici

Părţile cele mai vechi ale bisericii evanghelice datează dinaintea Reformei protestante. În decursul timpului biserica a fost extinsă şi restaurată. Cel mai vechi pastor evanghelic al cărui nume s-a păstrat a fost Valentin Scharvarius, între 1561-1565. Ultimul pastor evanghelic al comunei a fost Andreas Domby, între 1977-1981.

Biserica românească a fost construită de greco-catolici în anul 1939. Edificiul a fost trecut de Statul Român în anul 1948 în folosinţa Bisericii Ortodoxe Române, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Lăcaşul este folosit în prezent de comunitatea ortodoxă, care refuză restituirea lăcaşului, deşi Biserica Greco-Catolică este în continuare proprietar tabular, autorităţile comuniste nefăcând efortul de a opera modificarea de carte funciară.

[modifică] Şcoala

Clădirea şcolii evanghelice a fost ridicată în anul 1856 şi expropriată în anul 1948 de autorităţile comuniste.

[modifică] Demografie

Localitatea avea în anul 1930 1.638 de locuitori, dintre care 895 germani, 543 români, 143 romi, 30 evrei şi 25 maghiari. Ultimii germani au emigrat în anul 1990. Ponderea comunităţii rome a crescut sensibil. La recensământul din anul 2002, situaţia numerică era următoarea: Total populaţie = 4305, din care 3955români, 30 maghiari, 272 romi, 44 germani, 3 ucraineni 1 italian. Structura populaţiei după religie de prezenta astfel: Ortodoxă 3806, Romano-catolică 3, Reformată 15, Penticostală 170, Greco catolică 13, Adventistă de ziua a Şaptea 19, Unitariană 4, Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 29, Evanghelică 29, Altă religie 208, Fără religie 6, Atei 2, Religie nedeclarată 1 [1]