Failibilism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Failibilismul se referă la doctrina filozofică potrivit căreia cunoaşterea absolută este imposibilă; sau cel puţin că afirmaţiile privind cunoaşterea pot fi, în principiu, greşite. Ca o doctrină formală, este cel mai adesea asociată cu Charles Sanders Peirce, care a folosit-o în atacul său împotriva fundaţionalismului. Alt proponent al failibilismului este Karl Popper, care îşi construieşte propria teorie a cunoaşterii, numită raţionalism critic, despre premise failibiliste. Mai recent, conceptul a fost de asemenea utilizat de Willard Van Orman Quine pentru a ataca posbilitatea afirmaţiilor analitice.
Spre deosebire de scepticism, failibilismul nu implică nevoia de a abandona cunoştinţele noastre - nu trebuie să avem justificări consistente din punct de vedere logic pentru ceea ce ştim. Mai degrabă, este o acceptare a faptului că deoarece cunoştinţele empirice pot fi revizuite prin observaţii suplimentare, oricare dintre lucrurile pe care le luăm drept cunoştinţe s-ar putea dovedi a fi false. Unii failibilişti fac o excepţie pentru lucruri care sunt adevărate în mod axiomatic (precum cunoaşterea logică sau matematică). Alţii le consideră şi pe acestea failibiliste, afirmând că, chiar dacă aceste sisteme axiomatice sunt infailibile într-un sens, tot suntem capabili să greşim când lucrăm cu ele.
[modifică] Failibilism moral
Failibilismul moral este un subset specific al failibilismului epistemologic mai larg amintit mai sus. În cadrul debatei dintre obiectivismul moral şi subiectivismul moral, failibilismul moral susţine oa treia poziţie: există standarde morale care sunt adevărate din punct de vedere obiectiv, dar acestea nu pot fi determinate în mod definitiv sau satisfăcător de căter oameni. Această perspectivă evită problemele asociate cu flexibilitatea subiectivismului păstrând ideea conform căreia moralitatea nu este o problemă de simplă opinie, în acelaşi timp explicând conflictul dintre moralităţile obiective diferite. Avocaţi importanţi ai failibilismului moral sunt Isaiah Berlin (pluralismul valorilor) şi Bernard Williams (perspectivism).
| General: Filozofie | Portal:Filozofie | WikiProject! | Filozofie orientală | Filozofie occidentală | Istoria filozofiei: Occidentală - Antică - Medievală - Modernă |
| Liste: Domenii de bază | Listă cu toate domeniile | Filozofi | Filozofii | "Isme" filozofice | Liste filozofice | Curente filozofice |
| Ramuri: Estetică | Etică | Epistemologie | Logică | Metafizică | Filozofia Educaţiei, Istoriei, Limbajului, Literaturii, Dreptului, Matematicii, Minţii, Filozofiei, Fizicii, Politicii, Psihologiei, Religiei, Ştiinţei, Filozofie socială, Ştiinţelor sociale |
| Şcoli: Agnosticism | Ateism | Constructivism | Deconstructivism | Deontologie | Determinism | Dialectică | Dualism | Empirism | Existenţialism |Extropism | Fenomenologie | Filozofie analitică | Filozofie continentală | Filozofie presocratică |Hegelianism | Hermeneutică | Idealism | Teoria critică | Materialism | Materialism dialectic | Monism | Neoplatonism |Nihilism | Pozitivism logic | Postmodernism | Poststructuralism | Pragmatism | Raţionalism | Relativism | Scepticism | Scolasticism |Sofism | Stoicism | Structuralism | Teism | Teoria integrală | Transumanism | Umanism | Utilitarism |
| Referinţe pe web: Bibliografie | Introducere | Enciclopedia filozofiei | Dicţionar de termeni şi nume filozofice | Enciclopedia filozofiei a Universităţii Stanford | Ghid filozofic |
