Fălticeni
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Suceava | ||||
| Atestare documentară | 1490 | ||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 28.899 (2003) | ||||
| Suprafaţă | 28,76 km² | ||||
| Densitatea populaţiei | 1004 loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
| Primar | |||||
| Sit web | ro Primăria Fălticeni | ||||
| [[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Fălticeni]] | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului | |||||
Fălticeni este un municipiu în judeţul Suceava situat la 25 km de oraşul Suceava.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Despre oraşul Fălticeni se spune în "Marele Dicţionar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Şoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).
Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa.
Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.
[modifică] Localizare
Fălticeniul se află în partea de sud-est a judeţului Suceava, pe şoseaua Europeană E85; la 80 km de Roman şi 25 km de Suceava.
La Fălticeni se mai poate ajunge pe linia ferată secundară Dolhasca-Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 şi s-au terminat la 28 mai 1887.
[modifică] Împrejurimi
Din Fălticeni se văd culmile Munţilor Stânişoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în faţă este un orizont de înălţimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleşului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.
[modifică] Cultura
[modifică] Clima
Clima oraşului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiş. Temperatura medie atinge 7-8°C, cantitate medie anuală a precipitaţiilor 621 mm.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37°C (la 16 august 1905), iar cea mai scăzută −30°C (la 2 ianuarie 1909 şi 24 ianuarie 1950).
Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5°C în martie, +8,1°C în aprilie) ceea ce are drept urmare înflorirea târzie a pomilor şi prin aceasta evitarea îngheţurilor şi brumelor.
[modifică] Legătură externă
Broşteni | Cajvana | Câmpulung Moldovenesc | Dolhasca | Fălticeni | Frasin | Gura Humorului | Liteni | Milişăuţi | Rădăuţi | Salcea | Siret | Solca | Suceava | Vatra Dornei | Vicovu de Sus
SV Acest articol despre o localitate din judeţul Suceava este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
