Dinogetia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dinogetia a fost o aşezare geto-dacică, apoi fortăreaţă romană menţionată de Ptolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1) pe malul stîng al Dunării, la vărsarea Siretului. It. Ant. (225, 5) o atestă pe malul drept, între Arrubium şi Noviodunum. Se pare că la început Dinogetia romană a fost în stînga Dunării, la Barboşi, iar de la începutul sec. 4 e.n. s-a strămutat pe popina de la Bisericuţa-Garvăn, unde a dăinuit pînă la sfîrşitul sec. 6.
Localitatea mai este amintită de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) şi de Geogr. Rav. (IV, 1, 17). Săpăturile arheologice începute de Gh. Ştefan în 1939 şi continuate din 1949 de un colectiv, au descoperit aproape în întregime incinta cetăţii refăcută, cel mai probabil, în timpul lui Diocleţian.
S-au găsit mai multe cărămizi cu ştampila legiunii I Iovia Scythica şi în apropierea cetăţii, un cuptor de ars ţiglă datat cu monede de la Diocle-ţian şi Maximian. Cărămizi cu ştampila legiunii V Macedonica, cohors I Cilicium, cohors II Mattiacorum şi Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice şi monede din sec. 1—3 e.n. confirmă existenţa unei fortăreţe romane la Bisericuţa şi înainte de Diocleţian, dar ruinele ei n-au fost identificate.
În sec. 4 au fost înălţate în interiorul cetăţii refăcute de Diocleţian mai multe construcţii, dintre care au fos.t dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului praetorium, ale unei basilici, ale casei (domus) unui aristocrat ş.a., iar în exterior, la cea 100 m SE de incintă, în marginea gîrlei Lăţimea, ruinele unor terme. Cetatea împreună cu bazilica şi alte clădiri din interior au fost refăcute în timpul lui Anastasius şi Iustinian.
Un număr destul de mare de cărămizi, unele descoperite în pavajul superior al bazilicii, poartă ştampila cu numele împăratului Anastasius, cîteodatâ însoţit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanţă de bronz se află înscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului în timpul lui Iustinian (nume care a mai fost întîlnit pe un general de la Sucidava, Celei).
Cetatea a fost distrusă prin foc în timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), după care-şi-a mai revenit cu greu, încetîndu-şi existenţa în ultimul deceniu al sec. 6, sub Mauriciu Tiberiu. Incinta cetăţii romane abandonată în sec. 7 a fost refolosită începînd cu sfîrşitul sec. 10, odată cu refacerea unor ziduri în timpul revenirii autorităţii bizantine la Dunăre.
După victoria de la Dorostoron (971), a lui Ioan Tzimiskes asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat fiinţă o aşezare feudală timpurie care a dăinuit pînă în a doua jumătate a sec. 12. Azi Bisericuţa, Garvăn, jud. Tulcea. Gh. Ştefan şi colab., Dinogetia, I, Bucureşti, 1967 (cu bibl. mai veche); I. Barnea, Dinogetia, Bucureşti, 1969.
Cuprins |
[modifică] Perioada Gumelniţa
[modifică] Descoperiri
Obiecte care provin fie de la varegi rusi, fie de la scandinavi, printre care amintim o limba de curea. Pieptene decorat cu figuri de cal, avnd probabil origine vizigota. http://www.komunikacija.org.yu/komunikacija/casopisi/starinar/XLIX_ns/d21/document
[modifică] Dinogetia Astazi
Locatia sitului este: Garvăn, com. Jijila, jud. Tulcea [Dinogetia] Cod sitului arheologic este: 160635.03 cimec.ro Responsabili: Colectiv: Alexandru Barnea - responsabil (IAB, FIB); Cristian Olariu (FIB), Cătălin Bojică (student FIB) http://www.cimec.ro/Arheologie/CronicaCA2001/rapoarte/066_Garvan.htm
[modifică] Referinţe
- Acest articol conţine text din "Dicţionar de istorie veche a României" (1976) Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, p. 235-236, acum în domeniul public.
- Ipoteze: http://www.patzinakia.ro/StudiaPatzinaka/Agrig-VikingisauRusi.htm
[modifică] Alte materiale
- NICOLLE, D. C., Arms and Armour of the Crusading Era, New York, 1988
- Adrian Popescu, Noi descoperiri de monede romane şi bizantine de la Dinogetia şi Salsovia, în Cercetări numismatice, 8, 2002
- Alexandru Barnea, Garvăn-Dinogetia, în Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2002, Bucureşti, 2003
- BARNEA, I. 1980. “Dinogetia, une ville byzantine du Bas-Danube"Vyzantina
- Torbatov, Dr. Sergej A note on Dinogetia
- Ion Barnea, Stefan Stefanescu, Din istoria Dobrogei, vol. III, Bizantini, români si bulgari la Dunarea de Jos, "Bibliotheca Historiae Romaniae", vol. 9, ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1971
- I. Barnea, L'incendie de la cit de Dinogetia au VIe sicle, Dacia, NS 10 (1966)
- G. Stefan, Dinogetia, I, Dacia 7-8 (1937-40)
- O balanta romana din sec. VI e.n. descoperita in Dobrogea, Studii si cercetri de istorie veche, I (1950)
- Mitrea Bucur, Sur la circulation de la monnaie byzantine à Dinogetia au VIe siècle.
- Alexandru Madgearu, The End of the Lower Danubian Limes:A Violent or a Peaceful Process? Conference for University of California, Santa Barbara March 20-23, 2003
- N. Moutsopoulos,“Aj naskafh` sto`n ojcuro` buzantino` oijkismo` th'" RJ enti´nh",” Prakt. Aj rc. EJ t. (1986)
- Petre Diaconu Despre datarea nivelului "locuinţelor incendiate" de la Dinogetia-Garvăn (jud.Tulcea), SCIVA, 26, 1975, 3
- Notitia Dignitatum
