Căile Ferate Române
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Căile Ferate Române (CFR) este compania naţională de transport feroviar a României. CFR administrează a treia cea mai mare reţea feroviară din Europa, în termeni de volum de pasageri şi marfă. Reţeaua este integrată semnificativ cu alte reţele feroviare europene, ofering servicii pan-europene de transport de pasageri şi marfă. CFR, ca instituţie, a fost fondată în 1880, deşi prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854.
CFR este împărţită în patru companii autonome: CFR Călători, responsabilă pentru servicii de pasageri; CFR Marfă, responsabilă pentru servicii mărfare; CFR Infrastructură, care administrează infrastructura pe reţeaua feroviară română; Societatea Feroviară de Turism, sau SFT, care administrează linii scenice şi de turism.
Sediul central al CFR este în Bucureşti. Compania are sucursale regionale în următoarele oraşe: Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Braşov. Codul internaţional UIC este 53-CFR.
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Căile ferate în secolul al XIX-lea
Prima cale ferate pe actualul teritoriu românesc a fost deschisă pe 20 august 1854 şi a mers de la Oraviţa în Banat până la Baziaş, un port la Dunăre. Linia, care a avut o lungime de 62,5 km, a fost folosită doar pentru transportul cărbunelui. De la 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Transilvania fiind în acel timp parte a Imperiului Austro-Ungar. După diverse îmbunătăţiri technice la linie în următoarele luni, relaţia Oraviţa-Baziaş a fost deschisă pentru trafic de pasageri de la 1 noiembrie 1856.
Între 1864 şi 1880, diverse căi ferate au fost construite în ce era atunci Regatul Românei. La 1 septembrie 1865, companie englezească John Trevor-Barkley a început construcţia liniei Bucureşti-Giurgiu. Linia a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869. Linia Bucureşti-Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc în acel timp (ţinând minte că linia Oraviţa-Baziaş făcea parte din Imperiul Austro-Ungar deşi este acum aşezată pe teritoriul României).
În septembrie 1866, Parlamentul României a aprobat construcţia unei linii de 915 km, de la Varciorova în sud până la Roman în nord, trecând prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe importante. Preţul construcţiei era la acel timp de 270,000 de franci de aur pe kilometru, şi construcţia a fost oferită consorţiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în diverse faze - prima parte, Piteşti-Bucureşti-Galaţi-Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova-Piteşti pe 9 mai 1878. Linia Varciorova-Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviere române pentru că a făcut legătura între extremităţiile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători şi marfă între oraşe importante ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei.
La 10 septembrie 1868, Gara de Nord din Bucureşti a fost finalizată. În ianuarie 1880, Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Varciorova-Roman de la administraţia privată a consorţiului Strousberg, la administraţie naţională, guvernul formând instituţia Căilor Ferate Române. Deci, 1880 marchează începutul instituţiei de stat Căile Ferate Române care a rămas până în ziua de astăzi.
[modifică] Servicii de călători
CFR Calatori, sectia de transport de pasageri al CFR, opereaza sapte tipuri de trenuri atat pe teritoriul tarii cat si afara. Tipurile de trenuri ale CFR Calatori sunt:
- Personal (P)
- Accelerat (A)
- Rapid (R)
- Inter City (IC)
- Euro City (EC)
- Euro Night (EN)
- Special (S)
[modifică] Personal
Trenurile personale sunt cele mai folosite trenuri oferite de CFR Călători. Ele sunt folosite pentru două mari scopuri:pentru a face legatura între două oraşe învecinate sau între un oraş şi comunele învecinate.
Trenurile personale au cea mai mică viteză medie (34.3 km/h in 2004), au cele mai slabe condiţii şi au o reputaţie ca fiind foarte lente, aglomerate şi neîncăpătoare. Trenurile personale circulă pe rute locale şi opresc în fiecare staţie. Preţurile la bilet sunt cele mai ieftine, din moment ce nu se plateşte un supliment, ci doar legitimaţia de călătorie, bazată pe distanţă. În general, locurile nu sunt rezervabile.
Garnitura trenurilor personale diferă de la un tren la altul. Condiţiile oferite de un tren care face legatura între două oraşe învecinate (de exemplu, Piteşti-Bucureşti) sunt mult mai bune decat cele pe rute rurale (Ramnicu Valcea-Alunu).
Majoritatea trenurilor personale sunt formate din vagoane necompartimentate, cu unul sau două etaje. Uneori, pe rutele rurale, trenurile sunt compuse numai din vagoane clasa a 2-a (fara vagoane clasa 1). Majoritatea vagoanelor sunt vopsite în albastru şi construite în anii '70 si '80.
[modifică] Accelerat
Trenurile accelerate sunt folosite pentru distanţe lungi şi medii şi opresc numai în oraşe. Trenurile accelerate folosesc garnituri mai bune decât cele personale şi au o viteză medie mai mare (67 km/h in 2004). Preţul biletelor este mai ridicat, deoarece se plăteşte şi un supliment, pe lângă preţul legitimaţiei de călătorie. Unele trenuri accelerate necesită rezervare de locuri. Sunt folosite şi pentru distanţe foarte mari, cum ar fi Baia Mare-Bucureşti, care are o distanta mai mare de 830 de km. Din cauza distanţelor lungi, trenurile accelerate opresc în fiecare oraş.
Garnitura trenurilor accelerate constă numai în vagoane compartimentate, clasa 1 sau a 2-a, cu 6 locuri în compartiment la clasa 1 şi 8 la a 2-a. Garnitura oferă condiţii mai slabe decât cele de pe trenurile Rapid sau Inter City. Trenurile accelerate au o reputaţie ca fiind foarte aglomerate şi murdare, datorita distanţelor lungi pe care le străbat şi opririle destul de dese pe care le fac.
Totuşi, CFR a început modernizarea trenurilor accelerate. La începutul anului 2005 a introdus vagoane cu două etaje, folosite pentru distanţele mijlocii, în special pe ruta Bucureşti-Predeal. Automotoare Desiro (Săgeata Albastră) au fost de asemenea introduse pentru distanţe mijlocii in Moldova şi Transilvania. Trenurile accelerate de distanţe lungi oferă şi vagoane cuseta, deşi rar au vagoane de dormit.
[modifică] Rapid
Trenurile rapide sunt folosite pentru distanţe lungi şi medii şi opresc numai în oraşe mari sau in orasele noduri CFR. Trenurile Rapid au garnituri mai moderne decat accelerate si personale si viteza medie mai ridicata (85km/h in 2004). Pretul biletelor include tariful baza, pe distanta, si suplimentul de Rapid. Toate trenurile rapid necesita rezervare de locuri. Sunt folosite in general pentru a face legatura intre Bucuresti si celelalte orase ale tarii, dar exista si rute totalmente in provincie (Iasi-Vatra Dornei, Craiova-Cluj-Napoca).
Garnitura trenurilor rapide e alcatuita majoritar din vagoane compartimentate, clasa 1 sau a 2-a, cu 6 locuri în compartiment pentru ambele clase. Exista si rapide cu vagoane necompartimentate (in general Bucuresti-Brasov). Garnitura oferă condiţii mai slabe decât cele de pe trenurile Inter City. Trenurile rapide au reputatie buna, fiind relativ curate, desi nu sunt chiar la standarde europene. Majoritatea vagoanelor sunt vopsite in rosu, dar exista si vagoane albastre de clasa 1 pe unele rute mai putin circulate. Vagoanele de dormit sunt majoritar albastru inchis. Rapidele sunt cele mai moderne trenuri ce circula si pe timpul noptii.
[modifică] Inter-City
Trenurile Inter-City sunt folosite pentru distanţe lungi şi medii şi opresc numai în oraşe foarte mari sau in orasele noduri CFR. Trenurile Inter-City au garniturile cele mai moderne si viteza medie cea mai ridicata (87km/h in 2004). Pretul biletelor este cel mai mare, incluzand tariful baza, pe distanta, si suplimentul de Inter-City. Tariful este insa doar cu putin mai scump decat Rapidele (aprox 3-10RON).Toate trenurile Inter-City necesita rezervare de locuri. Sunt folosite in general pentru a face legatura intre Bucuresti si celelalte orase ale tarii, dar exista si rute totalmente in provincie (Timisoara-Cluj-Napoca).
Garnitura trenurilor rapide e alcatuita majoritar din vagoane compartimentate intr-o forma mai putin traditionala: 3 compartimente la fiecare capat, 18 locuri semi-compartimentate in centrul vagonului. Conditiile de calatorie sunt cele mai confortabile pe aceste trenuri. Trenurile rapide au reputatie foarte buna, fiind foarte curate, chiar la standarde europene. Majoritatea vagoanelor sunt vopsite in rosu, cu dungi gri-deschise si mov.
[modifică] Servicii marfare
Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezenţă importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficienţă, a rezultat în companie CFR Marfă având rezultate financiare mai bune în anii recenţi, deşi încă diviziunea nu a devenit profitabilă. În 2003, pierderile nete ale CFR Marfă au fost de 8,8 milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de lei noi în 2002.
Trenurile de marfă au aceleaşi limite de viteze ca trenurile de călători, deşi cele care transportă materiale explozive, nucleare, chimicale sau periculoase au un regim special de viteză. Majoritatea locomotivelor au o limită fizică de viteză de 120 km/h pentru cele electrice (sunt unele care pot atinge 160 km/h, iar una 200 km/h) si de 100 km/h pentru cele Diesel (unele pot atinge 120 km/h), deşi trenurile nu merg la viteze mai mari decât 100 km/h.
| Tip de produse | % |
|---|---|
| Cărbune | 39,5 |
| Produse petroliere | 10,9 |
| Produse de carieră | 3,8 |
| Metale comune şi articole din metale comune | 12,4 |
| Ciment | 2,7 |
| Minereu | 4,0 |
| Produse agricole | 3,6 |
| Produse chimice | 4,2 |
| Alte grupe de produse | 16.2 |
| Source: Structura bunurilor transportate pe calea ferată în anul 2004 | |
[modifică] Locomotive şi automotoare
CFR Călători şi CFR Marfă folosesc o serie de locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) şi diesel-mecanice (LDM/LDMM). Societatea Feroviară de Turism foloseşte locomotive de aburi (cu ecartament standard şi îngust) şi locomotive diesel-mecanice.
Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR au parcul propriu de locomotive, şi în general acestea nu sunt schimbate reciproc. De exemplu, o locomotivă CFR Marfă nu este în general folosită să tragă un tren CFR Călători. În practică, această convenţie nu este întotdeauna respectată, şi companiile frecvent folosesc alte locomotive prin agremente informale de închiriere. Chiar şi parcul de locomotive a companiilor private de căi ferate sunt folosite câteodată, în general în cazul urgenţelor.
[modifică] Locomotive electrice
Majoritatea locomotivelor electrice folosite de CFR sunt construite de Electroputere Craiova (aceste locomotive sunt cunoscute ca tip EA) şi de Končar Zagreb (tip EC). Toate au fost construite pentru ecartamentul standard de 1435 mm şi sunt alimentate prin catenară la curent alternativ de 25Kv 50Hz. Toate trenurile au încălzire electrică. CFR are în parcul său 1.066 de locomotive electrice, dintre care 933 au fost construite de Electroputere şi 133 de Končar. Locomotivele vechi sunt vopsite gri, pe când cele care au fost modernizate (după 1999) sunt vopsite intr-o schema rosu cu alb, rosu reprezentând locomotivele electrice.
| Nume | Constructor | Specificaţii şi note | Viteză maximă | Anul construcţiei |
|---|---|---|---|---|
| Clasa 40 | Electroputere | 5100 kW, formula osiilor Co'Co' | 120 km/h | 1965-1991 |
| Clasa 41 | Electroputere | 5100 kW, formula osiilor Co'Co' | 160 km/h | 1966-1991 |
| Clasa 42 | Electroputere | 5100 kW, formula osiilor Co'Co'. Doar una a fost construită, pentru teste de viteză. | 200 km/h | 1977 |
| Clasa 43 | Rade Končar | 3400 kW, formula osiilor Bo'Bo' | 120 km/h | 1973-1984 |
| Clasa 44 | Rade Končar | 3400 kW, formula osiilor Bo'Bo' | 160 km/h | 1973-1984 |
| Clasa 45 | Electroputere-Siemens Transportation Systems | 5100 kW, formula osiilor Co'Co'. Variantă modernizată a clasei 41, cu boghiuri, angrenaje, sisteme de control şi frâne noi. Primele locomotive CFR care folosesc control de tracţiune digital. 24 sunt în serviciu, cu 20 fiind convertite în prezent de la clasa 41. | 160 km/h | 1999-prezent |
| Clasa 46 | Končar Zagreb | 3840 kW, formula osiilor Bo'Bo'. Variantă modernizată a clasei 43/44. 3 sunt în serviciu. | 160 km/h | 2001-2002 |
[modifică] Locomotive diesel
Locomotivele diesel ale CFR sunt construite de Electroputere Craiova (clasele 60-68) şi de Faur Bucureşti (clasele 69-95). Un număr de locomotive noi de la Siemens, tip ER20 Hercules, au fost comandate, data planificată de introduce în sistem fiind noiembrie 2005 (în august 2006 înca nu au fost livrate şi nu există informaţii despre comandă sau despre o posibilă dată de livrare). Aceastea vor fi folosite de CFR Marfă. Locomotivele noi diesel sunt vopsite în albastru, cu design-ul nou CFR, iar locomotivele vechi au schema de culori gri. Următoarele clase sunt în serviciu în timpul prezent:
| Nume | Tip | Specificaţii şi note | Viteză maximă | Anul construcţiei |
|---|---|---|---|---|
| Clasa 60 | Diesel-electric | 1546 KW, formula osiilor Co'Co' | 100 km/h | 1959-1988 |
| Clasa 62 | Diesel-electric | 1546 KW, formula osiilor Co'Co' | 120 km/h | 1966-1991 |
| Clasa 63 | Diesel-electric | 1546 KW, formula osiilor Co'Co'. Variantă modernizată de catre Electroputere si ElectroMotive-General Motors Corporation a clasei 62 (motor si generator nou, instalatie de incalzire electrica a trenului) | 120 km/h | 2000-prezent |
| Clasa 65 | Diesel-electric | 1546 KW, formula osiilor Co'Co'. Variantă modernizată de catre Electroputere si ElectroMotive-General Motors Corporation a clasei 60 (motor si generator nou, instalatie de incalzire electrica a trenului) | 100 km/h | 2004-prezent |
| Clasa 67/68 | Diesel-electric | 1546 KW, formula osiilor Co'Co'. La fel ca şi clasa 60, folosind în schimb ecartament lat (1520 mm) pentru căile ferate lângă graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova. | 100 km/h | 1959-1988 |
| Clasa 69 | Diesel-electric | 920 KW, formula osiilor Bo'Bo'. 18 sunt în operaţie. | 100 km/h | 1975-1977 |
| Clasa 73 | Diesel-electric | 920 KW, formula osiilor Bo'Bo'. La fel ca şi clasa 69, dar cu două compresoare de aer. 10 sunt în uz curent. | 100 km/h | 1975-1977 |
| Clasa 80 | Diesel-hidraulic | 920 KW,, formula osiilor B'B'. Foloseşte încălzire de aburi. | 100 km/h | 1966-1985 |
| Clasa 81 | Diesel-hidraulic | 920 KW, formula osiilor B'B'. La fel ca şi clasa 80, dar nu are încălzire. | 100 km/h | 1966-1985 |
| Clasa 82 | Diesel-hidraulic | 1104 KW, formula osiilor B'B'. Bazat pe clasele 80/81 modernizata de Alsthom cu motor Catterpillar.In jur de 20 sunt in serviciu, cu altele in curs de modernizare. | 100 km/h | 1999-prezent |
| Clasa 83 | Diesel-hidraulic | 1104 KW, formula osiilor B'B'. La fel ca şi clasa 83, dar cu motor MTU.2 sunt in serviciu | 100 km/h | 1998 |
| Clasa 84 | Diesel-hidraulic | 920 KW, formula osiilor B'B'. La fel ca şi clasa 89 dar este folosită pe căi ferate cu ecartament lat. | 100 km/h | 1998 |
| Clasa 87 | Diesel-hidraulic | Formula osiilor B'B'. Folosită pe căi ferate cu ecartament îngust. 4 sunt în uz curent de CFR, iar încă 5 sunt folosite de companii private. | 40 km/h | 1979-1984 |
| Clasa 88 | Locomotivă de manevră diesel-mecanică | 184 K, formula osiilor B. 81 au fost construite original, deşi un număr semnificativ au fost înlocuite cu tipuri mai moderne. | 40 km/h | 1981-1984 |
| Clasa 95 | Locomotivă de manevră diesel-mecanică | 88 KW, formula osiilor B. 8 sunt în uz curent, dintre care 3 sunt folosite de SFT. | 55 km/h | 1935-1950 |
[modifică] Automotoare diesel
CFR Călători foloseşte automotoare diesel în general pentru servicii pe linii scurte sau puţin folosite. Excepţia principală este introducerea în 2003 a automotorului Siemens Desiro care este folosit pentru servicii InterCity pe distanţe mai lungi, numite Săgeata Albastră.
| Nume | Constructor | Specificaţii şi Note | Viteză maximă | Anii construcţiei |
|---|---|---|---|---|
| Clasa 77 | Malaxa Bucureşti | 88 KW putere. Automotor arhaic utilizat în special în zone rurale din Banat şi Bucovina. În prezent sunt scoase din serviciu sau modernizate. | 70 km/h | 1935-1942 |
| Clasa 78 | Malaxa Bucureşti | 162 KW putere. 31 de exemplare sunt în serviciu, din care 29 modernizate complet. Majoritatea sunt folosite ca trenuri guvernamentale sau de către companii (unele au paturi, duşuri, finisaje de lux şi camere de presă). | 100/120 km/h | 1939-1954 |
| Clasa 79 | Waggon bau Gorlitz | 132 KW power. Utilizate anterior de Deutsche Bahn şi modernizate de MARUB Braşov. 12 unităţi au fost achiziţionate în perioada 1993-1996 pentru a fi utilizate ca trenuri Personale. | 90 km/h | 1960-1977 |
| Clasa 91 | MARUB Braşov | 153/208 KW power. Automotoare Diesel hidraulice. 2 sunt acum în serviciu. Fiecare conţin 56 de locuri de clasa a doua. | 80 km/h | 1995 |
| Clasa 96 (Desiro) | Siemens AG | 550 KW. Automotoare Diesel mecanice. 96 în serviciu. Sunt cunoscute sub numele Săgeata Albastră | 120 km/h | 2003-present |
| Clasa 98 (formerly 91/92) | Düwag | 485 KW. Cumpărate de la Deutsche Bahn şi conţin 12 locuri de clasa 1 şi 112 de clasa a doua. 2 exemplare sunt în serviciu ca personale pe ruta Satu-Mare - Jibou. | 120 km/h | 1994 |
[modifică] Rame electrice
Nu există nici o ramă electrică în serviciu curent. 30 de rame electrice Siemens Desiro au fost cumpărate şi vor fi livrate în curând, aceste fiind aproape identice cu automotoarele diesel Desiro de clasa 96. Există zvonuri despre posibila achiziţonare a unor rame electrice, posibil de tip Pendolino, care vor fi folosite pe servicii InterCity pe relaţia Bucureşti-Braşov şi Bucureşti-Constanţa. Aceste trenuri vor avea viteză maximă de 220 km/h, fiind primele trenuri de viteză mare din România. O ramă de şase vagoane construită de Electroputere a fost în faza de prototip din 1990, dar nu a intrat în serviciu deoarece a avut probleme cu frânele şi motorul în timpul testării iniţiale. Recent CFR a achiziţionat mai multe rame electrice de la SNCF, tip Z6100, şi de la CFL, tip 250 şi 260, care sunt supuse unor modernizări şi modificări la Remarul 16 Februarie Cluj, şi se pare că vor fi folosite pentru trenuri personale. Una dintre ele a intrat deja în serviciu, fiind înmatriculată în clasa 58. CFR va achiziţiona prin intermediul unei licitaţii 21 de rame electrice cu 3 vagoane şi viteză maximă 160km/h, în perioada 2007-2008, de la Siemens, Bombardier sau Alstom.
