Şercaia, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Şercaia

Judeţ

Braşov

Atestare

1235

Primar

Platin Cristinel, PNL, din 2004

Suprafaţă

92,64 km²

Populaţie (2002)

3.068

Densitate

33,11 loc./km²

Amplasare

45°50′0″N, 25°8′0″E

Sate

Şercaia, Hălmeag, Vad

Cod poştal

507195

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Şercaia (în germană Schirkanyen, în maghiară Sárkány, în latină Sarcam) este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, România. Prin legăturile sale istorice cu cetăţile din Ţara Bârsei, Şercaia este deseori considerată ca făcând parte din aceasta. Alteori, comuna este încadrată geografic, în Ţara Făgăraşului.

[modifică] Istoric

Şercaia este menţionată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele de „Sarcam”. În 1372 comuna e menţionată ca „oppidum Scherkkegen” (târguşorul Şercaia). Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a dăruit satul Şercaia familiilor Borcea şi Călin din Vad, cu specificarea unor părţi de hotar a căror toponimie se menţine şi astăzi. În 1429 localitatea e menţionată ca „Sorkingen”. Atunci se vorbeşte pentru prima dată biserica localităţii, aflată sub patronajul Sf. Caterina. Aceasta a suferit distrugeri repetate, fiind construită şi reparată în mai multe rânduri. Pe harta lui Johannes Honterus, publicată în 1532 la Basel, localitatea este numită „Schyrkengin”. Turnul bisericii poartă data 1691, dar se presupune că vechimea acestuia ar fi mai mare. Lângă el se află o clădire cu două nivele, datând din anii 1776 - 1777, declarată monument arhitectonic.

În general este acceptat faptul că în Şercaia a existat o foarte veche mănăstire, amintirea ei perpetuându-se în câteva denumiri din localitate: Montschebicher Wiech (drumul călugărilor), Montschenauer Hill (dealul călugărilor) etc.

Biserica din Şercaia a fost dărâmată şi reconstruită între 1868 şi 1875 în stil gotic. Arhitect a fost inginerul Josef Sampek din Braşov. Din motive de spaţiu, biserica a fost reorientată pe direcţia nord-sud. Altarul a fost construit după planurile inginerului oraşului Braşov, Peter Bartesch. Basorelieful Cinei celei de Taină a fost realizat de către profesorul de sculptură Hermann, după pictura lui Leonardo da Vinci. De-o parte şi de alta a lucrării au fost aşezate două statui de ghips, ale apostolilor Petru şi Pavel, care au rezistat până la Primul Război Mondial. Au fost distruse în 1916 şi înlocuite cu două picturi în ulei ale lui Eduard Morres, în 1928. Acestea îl reprezintă pe Sf. Pavel cu sabia şi pe Martin Luther sub forma sfântului Cristofor.

[modifică] Demografie

Localitatea şi-a schimbat deseori demografia datorită migraţiilor (1780 în Ţara Românească, 1907 şi 1920 în SUA), războaielor sau deportărilor (1945 în URSS).

În 1510 în Şercaia erau 35 de latifundiari, în 1900 896 saşi iar în 1944 821 de suflete. Astăzi în Şercaia se află 3.068 locuitori.

[modifică] Economie

Activităţile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecţionarea produselor betonate şi lemnoase, extracţiile de minereuri, zootehnia şi exploataţiile agricole. În comună se găsesc firme de crescut porcine („Eurofigt S.A.” cu 50.000 capete porci), linii de sacrificare a animalelor pentru porci şi vite, agreat de UE, precum şi o staţiune de creştere a bubalinelor.

[modifică] Turism

În fiecare primăvară are loc Festivalul Narciselor (pe 21 mai, la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc Zilele Hălmeagului (pe 19 august în Hălmeag) şi se organizează o serie de târguri de mărfuri şi animale (pe 25 februarie, 8 mai, 21 august şi 9 noiembrie în Şercaia, pe 11 mai şi 15 octombrie în Hălmeag, iar pe 9 februarie, 29 iunie şi 20 noiembrie în Vad)