Johannes Honterus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Statuia lui Johannes Honterus din Braşov /Detaliu)

Johannes Honterus, născut Holler (*1498, Braşov, - †23 ianuarie 1549, Braşov) a fost un învăţat umanist sas, reformator al bisericii saşilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, din curtea Bisericii Negre, actualul liceu Johannes Honterus. Numele de Honterus este forma latinizată derivată din "Honter", denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (pe româneşte: soc). Prin activitatea sa vastă şi multilaterală, a dobândit încă din viaţă un meritat renume, ce a depăşit graniţile ţării în care a trăit.

[modifică] Biografie

Tatăl său, Georg (Austen) Holler, maistru tăbăcar, poseda şi o fermă, aparţinea burgheziei înstărite din Braşov. Fiul său, Johannes, a primit o educaţie solidă, probabil de la călugării dominicani. În anul 1520 se înscrie la universitatea din Viena sub numele de Johannes Aust, unde primeşte deja în anul 1522 gradul de"Baccalaureus", iar în anul 1525 titlul de "magister artium", de data aceasta pe numele de Johannes Holler Coronensis (Kronstadt = Oraşul Coroanei). În timpul asediului Vienei de către armatele Imperiului Otoman, în 1529, Honterus se refugiază la Regensburg, la istoricul Johannes Turmair-Aventinus. În acest timp purta deja numele de Johannes Hynter-Hunterus. În 1530, predă la Universitatea Iagellonă din Cracovia (Polonia), sub numele de Johannes Georgii de Corona, Artium Magister Viennesis. În acelaşi an publică primele sale lucrări, o descriere a lumii şi o gramatică latină. În următorii trei ani se află la Basel, centrul umanismului european din acel timp, în special prin persoana lui Erasmus din Rotterdam. În Basel învaţă gravura în lemn şi se iniţiază în arta tipografiei. Aici tipăreşte în 1532 cunoscuta reprezentare cartografică a Transilvaniei.

[modifică] Din nou în Braşov

În 1533, Honterus se întoarce la Braşov, se căsătoreşte în 1535, este ales în "Adunarea celor o sută", iar în 1536 devine Consilier Comunal. În Braşov, Honterus înfiinţează una din cele mai vechi tipografii din ţările române (înainte se mai tipăreau cărţi la Târgovişte, începând din 1508, şi la Sibiu, începând din 1529). Printre altele, Honterus tipăreşte în 1543 cartea "Reformationsbüchlein für Kronstadt und das Burzenland" ("Cărticica de reformă pentru Braşov şi Ţara Bârsei") şi "Apologia", iar în 1547, "Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen" ("Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania"), care cuprindeau principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii saşilor din Transilvania, de inspiraţie luterană. În 1546, se înfiinţează la Braşov, la insistenţele lui Honterus, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie şi în Ţara Românescă şi Moldova.

Johannes Honterus se interesează în mod deosebit de educaţia tineretului. El reorganizează vechea şcoală orăşenească de limbă germană din Braşov, ce data din 1388. În 1541, se construieşte o nouă clădire pentru şcoală, în locul unei mănăstiri, iar un an mai târziu, clădirea unei biblioteci proprii a şcolii. În 1542, are loc, în cadrul şcolii, prima reprezentaţie teatrală din regiune. Honterus elaborează un regulament de funcţionare a şcolii, "Constitutio Scholae Coronensis" (1543) şi pune bazele unei organizaţii a elevilor, "Coetus", unde elevii aveau multă libertate de decizie şi acţiune, cu scopul dezvoltării şi pregătirii lor pentru viaţa în societate. Gimnaziul umanist înfiinţat de Honterus a jucat un rol deosebit în viaţa culturală a Transilvaniei şi a rămas până în zilele noastre o instituţie de prestigiu. Johannes Honterus moare la 23 ianuarie 1549 în Braşov şi este înmormântat în Biserica Neagră.