Tycho Brahe
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tycho Brahe (*14 decembrie 1546, Knudstrup - †24 octombrie 1601, Praga) a fost un astronom şi matematician danez. A adus contribuţii importante în observarea şi măsurarea exactă a mişcării planetelor precum şi la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depăşit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare descoperirii telescopului la începutul secolului al XVII-lea.
Tycho Brahe se trăgea dintr-o familie de nobili şi s-a născut la 14 decembrie 1546 în Knudstrup (astăzi în Suedia). În vârstă de 20 de ani, pierde într-un duel o parte a nasului, din care cauză tot timpul vieţii poartă o proteză nazală dintr-un aliaj de aur şi argint. În 1560 începe studiul retoricei şi filosofiei la Universitatea din Copenhaga. În 1562 se mută la Universitatea din Leipzig, unde studiază dreptul, iar, din 1566, alchimia, medicina şi astronomia. În timpul liber se ocupă cu observarea stelelor şi fenomenelor cereşti.
În 1571 se întoarce în Danemarca şi îşi construieşte un laborator de chimie şi observaţii astronomice.Telescopul nu era încă descoperit şi Brahe determină poziţia stelelor şi planetelor cu ajutorul unui compas şi al unui "Cadran" conceput de el, constatând multe greşeli în datele existente. Aici descoperă el în anul 1572 o stea necunoscută până atunci (stella nova)în constelaţia Cassiopeia. Frederic al II-lea, rege al Danemarcei şi Norvegiei, îi pune la dispoziţie mijloacele financiare pentru construirea unui observator astronomic pe insula Hven (1576), unde Tycho Brahe îşi face observaţiile timp de 20 de ani şi care devine cel mai important centru al astronomiei din vremea respectivă.
După moartea regelui Frederic, urmaşul lui - Christian al IV-lea - îi suspendă ajutorul financiar şi Tycho Brahe acceptă în 1599 invitaţia împăratului Rudolf al II-lea de a se stabili la Praga, primeşte o pensie de 3.000 de ducaţi şi o propietate, unde se începe construcţia unui nou observator astronomic. Înainte de terminarea construcţiei, Tycho Brahe moare pe neaşteptate în urma unei insuficienţe renale acute, provocate - cum s-a stabilit mai târziu printr-o examinare toxicologică a părului - de o intoxicaţie cu mercur. Au circulat felurite speculaţii cu privire la posibilitatea unei otrăviri, mai probabil este însă faptul că Tycho Brahe - care se ocupa şi cu alchimia - s-a intoxicat singur din neprevedere.
În ciuda observaţiilor sale amănunţite, Tycho Brahe nu a acceptat teoria heliocentrică a universului, ci s-a situat pe o poziţie de compromis, după care pământul rămâne nemişcat în timp ce planetele se învârtesc în jurul soarelui, care, la rândul lui - împreună cu globul ceresc - înconjoară pământul în timpul unei zile. Elevul său, Johannes Kepler, a folosit multe din observaţiile lui Brahe în formularea legilor sale ("Legile lui Kepler") asupra mişcării planetelor. În amintirea lui Tycho Brahe, unul din craterele de pe lună se numeşte "Craterul Tycho".
