Subcarpaţi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Subcarpaţii reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfăşoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei şi Motrului) cât şi în interiorul său, (în zonele Bistriţa - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureşului şi Turda - Beclean).
Subcarpaţii apar ca o treaptă de relief între munţi şi regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiţi dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.
Cuprins |
[modifică] Geneza
Subcarpaţii sunt formaţi prin cutarea/încreţirea scoarţei. Regiunea subcarpatică este caracterizată de o mare mobilitate tectonică, în prezent, fiind pusă în evidenţă print-o accentuată sensibilitate seismică.
[modifică] Alcătuire petrografică
- roci sedimentare cutate şi ridicate neuniform:
- argile,
- gresii,
- marne,
- nisipuri,
- petrişuri.
[modifică] Altitudine
Altitudinea Subcarpaţilor variază de la 300 m - 1000 m.
[modifică] Climă
[modifică] Reţea hidrografică
[modifică] Vegetaţie
Predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.
[modifică] Resurse
- resurse de subsol: petrol, gaze naturale, cărbuni, sare
- resurse de sol: cultura de vii, livezi de pomi fructiferi, culturi cerealiere
[modifică] Diviziuni
În funcţie de poziţia faţă de arcul carpatic şi de particularităţile geomorfologice, Subcarpaţii se împart în trei diviziuni:
- Subcarpaţii Orientali:
- Subcarpaţii Moldovei
- Subcarpaţii de Curbură
- Subcarpaţii Prahovei
- Subcarpaţii Getici (Meridionali):
- Muscelele Getice
- Subcarpaţii Jiului
- Subcarpaţii Interni cuprind sectoarele:
- Bistriţa - Homoroade
- Hârtibaciu - Ocna Mureşului
- Turda - Beclean
