Stavropol
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Stema | |
|---|---|
 |
|
Stavropol (în limba rusă: Ста́врополь) este un oraş în sud-vestul Rusiei, (). Oraşul este centrul administrativ al regiunii Stavropol. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, are o populaţie de 354.667 de locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Straovopolul a fost fondat în 1777, după încheierea războiului ruso-turc din 1768 – 1774 ca tabără militară. A fost ridicat la rangul de oraş în 1785. Prinţul Grigori Potiomkin, cel care a fondat oraşul ca una dintre cele zece fortăreţe ale lanţului de fortificaţii dintre Avoz şi Mozdok la cererea împărătesei Ecaterina a II-a, a jucat un rol de prim rang în dezvoltarea oraşului. Cazacii de pe Terek au fost colonizaţi în zona din jurul oraşelor Stavropol şi Gheorghievsk cu misiunea de a apăra fruntariile imperiului.
Numele de Stavropol este varianta rusă a numelui oraşului legendar elen Stauropolis, (fără nicio legătură cu acesta, a existat o arhiescopie în Caria, o provincie romană din Anatolia de azi), al cărui nume însemna în traducere "Oraşul Crucii". În conformitate cu legenda locală, soldaţii ar fi găsit o cruce uriaşă din piatră pe locul unde avea să se construiască fortăreaţa şi oraşul de mai târziu.
Localizarea strategică a Stavropolului a fost de mare importanţă în campaniile de cucerire ale Caucazului întreprinse de Imperiul Rus. Pe la începutul secolului al XIX-lea, oraşul s-a transformat într-un centru al comerţului al caucazului de Nord. În 1843, a fost înfiinţată aici o episcopie a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar, în 1847, oraşul a devenit centrul administrativ al guberniei Stavropol.
În timpul războiului civil rus, oraşul a fost cucerit, pierdut şi, în final recucerit pe 29 ianuarie 1920, de soldaţii Armatei Roşii, care au purtat lupte cu Armata Voluntarilor condusă de generalul alb Anton Denikin. Oraşul a fost rebotezat Voroshilovsk în 1935 în cinstea lui Kliment Voroşilov, dar a revenit la numele original în 1943. În timpul Marelui Război Patriotic pentru Apărarea Patriei, oraşul a suferit pierderi majore cât timp a fost sub stăpânirea armatei germane, între 3 august 1942 şi 21 ianuarie 1943. Din 1946 sunt exploatate în zonă rezervele de gaze naturale, după care a fost construit un gazoduct către Moscova. Singurul preşedinte executiv al Uniunii Sovietice, Mihail Sergheevici Gorbaciov, s-a născut în kraina Stavropol şi a petrecut mai mulţi ani la conducerea organelor de partid din kraină.
[modifică] Oraşul din zilele noastre
În oraş funcţionează mai multe instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Stat din Stavropol, Universitatea Politehnică de Stat a Caucazului de Nord, Universitatea Agricolă şi Academia Medicală de Stat.
Oraşul Stavropol este amplasat în mijlocul lanţului muntos caucazian. Este unul dintre cele mai frumoase oraşe ruseşti, datorită numărului mare de parcuri.
Economia oraşului se bazează pe întreprinderile constructoare de automobile, de mobilă şi de echipamente şi materiale pentru construcţii.
Oraşul este un important nod feroviar şi rutier. Este deservit de aeroportul Şpakovskoe.
Recent, populaţia oraşului a crescut în mod semnificativ datorită noilor veniţi din zonele de mai mare instabilitate din preajma graniţelor Ceceniei.
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Legături externe
 |
Oraşe din kraina Stavropol |  |
| Centrul administrativ: Stavropol Blagodarni | Budionnovsk | Essentuki | Gheorghievsk | Ipatovo | Izobilny | Kislovodsk | Lermontov | Mihailovsk | Mineralnîe Vodî | Neftekumsk | Nevinnomissk | Novoalexandrovsk | Novopavlovsk | Piatigorsk | Stavropol | Svetlograd | Zelenokumsk | Jeleznovodsk |
