Roxana Eminescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Roxana Eminescu (n. Roxana Stătescu în 1947, Bucureşti), autor, cercetător al istoriei literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, critic literar, pedagog şi traducător român. Actualmente, este conferenţiar la Universitatea din Brest, Franţa.
Cuprins |
[modifică] Scurtă biografie
Roxana Eminescu este fiica Iolandei Eminescu (d. 1998), juristă, specialistă în proprietate intelectuală şi a lui Ştefan Stătescu, medic oftalmolog şi poet (d. 1989).
După obţinerea bacalaureatului la liceul Gheorghe Lazăr, urmează Universitatea Bucureşti, unde termină cu o licenţă în franceză la facultatea de litere. Mai târziu, susţine diploma de doctor în filologie romanică cu o teză despre Fernando Pessoa, avându-l ca director ştiinţific pe academicianul Iorgu Iordan. Este cercetătoare ştiinţifică la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Bucureşti, între 1971 - 1981.
În 1981, din motive politice, ia calea exilului, stabilindu-se în Franţă. Devine cetăţean francez. În afara carierei pedagogice de la Universitatea din Brest, studiază şi cercetează la CREPAL, centrul de cercetare al luzofoniei de la Sorbonne, Paris, literaturile şi civilizaţiile de limbă portugheză. Se specializează în ariile romanului contemporan, teoria literară a formelor scurte, literatura în sine, dar şi în genurile epistolar, jurnal intim şi memorii.
[modifică] Opera
[modifică] A publicat
- Preliminarii la o istorie a literaturii portugheze, Editura Univers, 1979;
- As coordenadas do romance português contemporâneo, Biblioteca Breve, Lisabona, 1983;
- Catalogue des traductions françaises d’auteurs portugais (littérature), Fundaţia Calouste Gulbenkian, Paris, 1994.
[modifică] A tradus
Traducătoare din limba portugheză, a obţinut în 1980 premiul de traducere al Uniunii Scriitorilor pentru volumul Ploaie oblică de Fernando Pessoa, Editura Univers.
