Reacţia la stress
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Aspecte medicale
Reacţia la stres înseamnă puterea de a învinge sau de a fi învins de povara greutăţilor sau problemelor de stres fizic şi psihic. Stresul are o influenţă psihologică şi fiziologică asupra sensibilzării organismului, la o acţiune intensă şi de durată poate declanşa îmbolnăviri de gravitate diferită.
Studiile efectuate au demonstrat prezenţa şi creşterea concentraţiilor in sânge a hormonilor de stres ca adrenalina, noradrenalina dacă aceste concentraţii persistă timp mai îndelungat, produc:
- leziuni a pereţilor vaselor sanguine, ce afectează organe ca rinichiul ducând la o insuficienţă renală şi exitus (moarte).
Asfel de cazuri de boală, sau cazuri mortale au fost semnalate la soldaţii din tranşee în timpul primului război mondial.
Mai nou prin cercetările de bilologie moleculară sau stabilit schimbări la nivel celular, în situaţii de stres devine activată o anumită proteină, care simulând un agent infecţios, declanşează catabolismul (proces de descompunere) celular, afectând organitele celulare, lanţul de cromozomi prin care se scurtează viaţa celulei, procesul de îmbătrânire fiind accelerat.
Oamenii mai sensibili la stres ar fi predispuşi de a avea un sistem imun labil, au frecvent afecţiuni cardiace.
Toate aceste fenomene negative sunt cuprinse în termenul Distress (Allgemeines Adaptationssyndrom, AAS) însumând efectele negative de teamă, înervări, agitări.
Pe când (Hans Selye: "Salz des Lebens","Sarea vieţii") i-a în considerare urmările pozitive ale stresului, ca stimulant, de exemplu sportivii dintr-o competiţie sportivă, în cazul în care emoţiile nu depăşesc o anumită intensitate au efect stimulant în performaţia sportivului.
Acestea sunt cuprinse într-un termen "perturbări de performanţă posttraumatică" ("(engl.: post-traumatic stress disorder; PTSD)")
