Nădrag, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Nădrag

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Timiş
Atestare	1364
Primar	Liviu Muntean, PNG, din 2004
Suprafaţă	132,51 km²
Populaţie (2005)	3028
Densitate	22,10 loc./km²
Amplasare
Sate	Crivina, Nădrag
Cod poştal	307290
Sit web	ro Primăria Nădrag
{{{note}}}

Nădrag (germană Nadrag, Steinacker, maghiară Nadrág) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România, în partea de nord – est a judeţului Timiş, la poalele vârfului Padeş din munţii Poiana Ruscăi (vîrful Padeş 1380 m ).

Cuprins 1 Aşezare 2 Populaţia 3 Relieful, solul şi subsolul 4 Clima, temperatura, vânturile, precipitaţiile 5 Hidrografia 6 Flora 7 Fauna 8 Galerie de imagini 9 Bibliografie 10 Legături externe

[modifică] Aşezare

Localitatea Nădrag se situează în sud – vestul României, în partea de nord – est a judeţului Timiş, la poalele vârfului Padeş din munţii Poiana Ruscăi (vîrful Padeş 1380 m). Nădragul se află la o distanţă de circa 30 km faţă de municipiul Lugoj 90 km de municipiul Timişoara şi de asemenea, la aproximativ 30 km de Făget.

Altitudinea în localitate este între 230 – 350 m.

În partea de răsărit, localitatea se învecinează cu Obreja, spre vest cu satul Drinova – comuna Bîrna, la sud – vest cu satele Tincova – Jdioara – Criciova, la nord – vest cu satul Hauzeşti – comuna Fârdea, cu Gladna şi Tomeşti – satul Luncani.

Aşezarea e străbătută de pârâul Padeş, ce primeşte afluenţi micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localităţii, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieşirea înspre satul aparţinător Crivina. De la ultima confluenţă se formează apa Nădragului, aşa cum este cunoscut în documente, care se varsă în râul Timiş între satele Jdioara şi Criciova.

Distanţa dintre localitate şi vârful Padeş este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul până la locul denumit Dâmbul cu Fier unde se află amplasată cabana “Căpriorul”. Din vârful Padeş, la poalele căruia sălăşluiesc aşa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracţie, altădată a minereului de fier, se deschide o frumoasă panoramă de unde, pe timp de vară, când cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înălţimilor montane coborând în trepte line spre câmpie. Întinsa câmpie bănăţeană se distinge limpede, marcată de şerpuirea molcomă a Timişului, în toată amploarea ei, între Caransebeş – Lugoj – Timişoara, de la înălţimea de 1380 m, unde se află postul trigonometric al masivului muntos.

Alte splendide amănunte de peisaj relevă iubitorilor de drumeţie panorama dinspre Făget – Coşava – Deva – Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord.

Cel mai înalt punct de pe raza localităţii este chiar vârful Padeş (1378 – 1380 m), iar punctul cel mai jos se găseşte în satul Crivina, situat între cotele de 168 – 170 m.

Datorită aşezării sale pe vaii închise având punct terminus vârful Padeş localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lungă perioadă de vreme, faţă de marile aşezări ale Banatului şi ale ţării, iar distanţa de 18 km până la staţia din Gavojdia a făcut ca localitatea să se dezvolte oarecum lent.

[modifică] Populaţia

În anul 2000 în evidenţă erau 3653 de locuitori ai comunei Nadrag (aici intră şi locuitorii satului Crivina – care aparţine comunei Nadrag), ceea ce arată o scădere alarmantă a populaţiei în zonă (în 1990 populaţia localităţii apropiindu-se de 5000 de locuitori) în urma închiderii uzinei. Aceasta migratie a populatie a continuat, ajungindu-se in ultimii ani la o populatie de 2935 de locuitori, la racensamintul din 2002.

În urma falimentului uzinei populaţia salariată cu forme legale la firme private, în 1998, era de 232 persoane, ceea mai mare parte a populaţiei fiind salariată a intreprinderii “CIOCANUL”, 1311 la începutul anului 1998.

[modifică] Relieful, solul şi subsolul

Situată în zona montană a judeţului Timiş, la poalele vârfului Padeş, localitatea Nădrag posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte şi doar pe alocuri line. Solul e deteriorat şi de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din şisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice şi pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracţii deosebite.

Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalţă vârful Padeş. Acesta a constituit în vremuri de restrişte loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din faţa năvălitorilor străini.

Masivul muntos, în întregul său cât şi în împrejurimile immediate a localităţii, ascunde în subsol numeroase bogăţii: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc.

În această zonă Nădrag – Obreja – Crivina –Tincova – Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 – 1980 au pus în evidenţă însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb şi zinc exploatate mai de mult. Cercetările miniere au dovedit că pe valea Nădragului şi Cornertului s-au depus în permanenţă sedimente, în mod deosebit în zona de confluenţă a pârâurilor Padeş şi Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaştinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte şi de alta a cursurilor de apă fiind dispuse aşezările omeneşti.

Suprafaţa conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezintă teren agricol (arabil 247 ha).

Există în comună două tipuri de sol :

• sol montan podzolic, superficial format din roci cristaline şi calcaroase, circa 140 de ha, erodat, acoperit de pajişti;
• sol aluvionar, format din materiale aluvionare laterogene transportate în urma eroziunii la baza pantelor unde a fost depus în apa freatică, 1.5 – 2 m adâncime. El deţine cantităţi mici de humus, în strat de circa 35 cm pe o suprafaţă de aproximativ 72 ha, ocupată de fîneţe.

[modifică] Clima, temperatura, vânturile, precipitaţiile

Situaţia geografică a localităţii, determină existenţa influenţei climatice după cum urmează: influenţa climatului central – european, influenţa climatului montan şi mediteranean, care determină în această zonă un climat aproximativ mediteranean. Deşi aşezată între dealuri şi văi în localitatea Nădrag se simte destul de bine influenţa ciclonal care vin din marea mediterană toamna sunt calde, provocând totodată desgheţ timpuriu de-a lungul văilor.

Urmărind temperatura aerului în perioada anilor 1926 – 1927 şi în perioada anilor 1966 – 1970 de exemplu se constată existenţa unei temperaturi medii anuale de + 9,8 ºC deci aproape de temperatura medie anuală a ţării.

Cea mai friguroasă lună a anului este luna ianuarie când se înregistrează valori medii de –2.8 ºC, iar cea mai călduroasă este luna iulie când temperatura medie ajunge în jur de +21 ºC.

Deşi aici o influenţă deosebită are masivul muntos, localitatea fiind aşezată de-a lungul văilor înguste şi adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcţia sud – est (frecvenţa sa este de 3,1…) deşi în timpul verii predominant este vântul din nord – vest .

Frecvenţa maximă a vântului din direcţia sud – est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvenţa mai mare o are vântul din direcţia nord-vest .

Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec.

Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 şi 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mică cu circa 22 mm decât cea înregistrată la staţia meteo Rusca Montană şi cu 187 mm mai mare decât cea înregistrată la Staţiunea Meteo Caransebeş în această perioadă.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie şi octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie şi iulie.

Aşa cum se cunoaşte în anul 1970 în întreaga ţară cantităţiile mari de precipitaţii au provocat inundaţii catastrofale.

Studiul documentelor de arhivă ale primăriei au arătat că, în localitate, cele mai mari precipitaţii care au provocat inundaţii catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 şi 1966, înanul 1970 şi în anul 1978, când au fost inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia şi mari suprafeţe de terenuri agricole, în aval Crivina – Jdioara – Criciova. Inundaţii serioase au avut loc şi în anul 2000, an în care în urma inundaţiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitaţiile puternice şi topirea zăpezii pe versanţi a dus la ieşirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuinţe (câteva fiind distruse în proporţie de 100%), distrugerea pe porţiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în şi din localitate timp de mai multe zile).

În timpul iernii precipitaţiile cad predominant sub formă de zăpadă în straturi ce variază între 5 – 25 cm, rareori depăşiind 50 – 75 cm.

Cantităţiile cele mai mari de zăpadă au căzut în anii 1953 – 1954, 1963, 1964, 1973 când din cauza înzăpezirilor căii ferate uzina a fost oprită în anumite perioade de iarnă fiind necesară scoaterea întregului personal muncitor şi populaţiei pentru degajarea căii ferate şi a drumurilor de acces înspre şi dinspre uzină, în vederea asigurării continuităţii activităţiilor economico – sociale în mod normal.

[modifică] Hidrografia

Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeş – Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeşul izvorăşte chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând şi partea de la confluenţa cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiş sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului .

Colectând şi ceilalţi afluenţi mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel şi la ieşirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deşi în verile secetoase debitul său scade foarte mult.

Întregul bazin de recepţie a pârâului Nădrag cu afluenţii săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a reţelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, aşa cum am arătat, lungimea de 34 km.

Direcţia de scurgere este la început spre vest până la confluenţa Padeş – Cornet, apoi cursul se îndreaptă puţin spre nord – vest, iar înainte de localitatea Crivina face o cotitură de aproape 90º, îndreptându-se în direcţia sud-vest până la vărsarea în râul Timiş.

Albia râului este relativ stabilă, având pe anumite porţiuni maluri abrupte mai adânci, malul drept pe teritoriul comunei şi chiar în aval până în Crivina este consolidat, datorită faptului că pe distanţă de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralelă drumul Judeţean Lugoj – Nădrag, ce necesită periodice lucrări de întreţinere.

Lăţimea pârâului Nădrag variază foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, până la 10-11 m cît este în localitate iar înălţimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km.

Adâncimea apei în condiţii normale nu depăşeşte 1 m, decât în anumite locuri unde, datorită înclinaţiei de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate.

Debitul râului Nădrag variază şi el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primăvara şi la începutul verii, influenţat atât de ploi, cât şi de topirea zăpezilor din munţi. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alţi afluenţi mai mici, îşi pierd debitul în cursul perioadelor de secetă.

Uneori când sunt ploi puternice, torenţiale de vară repezi şi abundente, îşi depăşeşte matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieşiri din matcă sunt însă scurte, rar depăşesc 8-10 ore.

Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înfiinţate pe teritoriul localităţii două posturi de măsurare, unul pe Cornet şi unul pe Padeş, care au funcţionat până în anul 1970, de când a rămas în funcţionare un singur post, cel de la confluenţa Padeş – Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control.

[modifică] Flora

Prin flora unui ţinut se înţelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ţinut.

Ca peste tot de altfel, şi în acest spaţiu condiţiile de climă, sol, relief, influenţează mult repartiţia diferitelor specii de plante sau a asociaţilor de specii.

În componenţa vegetaţiei naturale spontane din munţii Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeşului, se întîlnesc elemente aparţinând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ţinuturie sub carpatice (coniferele – molidul în special) precum şi elemente din ţinuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârniţa.

Alte specii se păstrează din vremurile glaciaţiei cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeşdar şi pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeş, în zona Nădrag – Ruschiţa, se întind mari suprafeţe cu afine negre şi roşii.

Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a judeţului Timiş, ce se întinde din vecinătatea Lugojului (limita inferioară), până pe înălţimile muntoase (limita superioară).

O dată cu creşterea altitudinii, prin schimbarea condiţiilor climatice, după cum se cunoaşte, se schimbă şi componenţa pădurii. Unele specii forestiere urcă la o anumită înălţime, cedând mai sus în mod treptat locul altor specii.

Zona pădurii se subâmparte astfel pe vertical în trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normală, care se păstrează şi în aceşti munţi ca pe întregul teritoriu al ţării noastre.

În unele părţi însă (aceasta şi în zona Padeşului din cauza unor condiţii locale de climă şi orientare a versanţilor, au loc inversiuni între etaje, mai ales de la trecerea de la una la alta.

Astfel, uneori fagul coboară şi stejarul urcă, alteori fagul urcă până la limita superioară a coniferelor.

• Subzona stejarului, relief între 150 – 500 m altitudine, aici cresc specii de stejari, din care cele mai răspândite sunt gorunul, cerul şi gârniţa. Acestea se întind în dreapta luncii Crivinei, unde pădurea este formată preponderent din aceste specii de arbori. Ele predomină şi în pădurea Nădrăgel. În asociaţie cu stejarul dăinuie şi alte specii ca : ulmul, carpenul, frasinul, teiul şi chiar fagul, care coboară uneori din etajul imediat superior. Aceste specii se găsesc în zona Nădrăgel, Cornet şi chiar Padeş. La Nădrag pot fi întâlniţi şi feluriţi arbuşti: alunul, cornul şi sângerul;
• Subzona fagului este intermediară între zona stejarului, cu care se amestecă la limita inferioară şi subzona cuniferelor, cu care se amestecă la limita superioară. Aşa cumcunoaştem din Geografia României, pădurile de fag cele mai întinse se găsesc în dealurile subcarpatice, în Podişul Sucevei, în dealurile înalte din podişul Moldovei, în munţii Banatului, masivele joase ale Carpaţiilor Apuseni, Poiana Ruscăi, Podişul Someşan, sud-estul Podişului Transilvaniei. La Nădrag se întind mari păduri de fag, mai în toate zonele comunei. În ultimii ani a început o intensă exploatare a acestei preţioase bogăţii a zonei. În asociaţie cu fagul, dar la partea inferioară a subzonei cresc carpenul, gorunul, teiul în suprafeţe destul de întinse în jurul Nădragului şi a satulului Crivina, iar mesteacănul a prezentat în mai mare măsură în zona Dâmbul cu Fier-Regeu.
• Subzona coniferelor urmează deasupra zonei fagului, de regulă ocupă suprafeţe situate între 600 – 1500 m altitudine, spre deosebire de Carpaţii Orientali, unde se întinde de la 1200 până la 1800 m altitudine. La Nădrag această subzonă este situată în apropierea Padeşului, la 1200 – 1300 m altitudine. Se găsesc aici bradul, molidul, pinul, laricele (lariţa).
• Zona alpină, care în ţara noastră ocupă înălimi de peste 2000 m, este prezentă şi în munţii Poiana Ruscăi, în apropierea vârfului Padeş, la înălţimiile de 1200 – 1378 m. Se găsesc aici genţiana, clopoţeii, păiuşul, care sunt specifice zonei alpine. Tot aici în Padeş, se găsesc unele specii de jneapăn, ienupăr, iarba stâncilor, specifice subzonei arbuştilor pitici.

[modifică] Fauna

Aşezarea geografică, varietatea reliefului, a climei şi a vegetaţiei, ca şi trecutul geologic al ţării se reflectă şi în componenţa faunei şi răspândirea ei pe regimuri naturale.

După cum cunoaştem din Geografia patriei noastre, la noi în ţară sunt cunoscute 4 complexe faunistice:

• al luncii
• al stepelor
• al zonei forestiere
• al zonei alpine

În cele ce urmează prezentăm unele elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munţii Poiana Ruscăi şi Deci a Padeşului.

A. Fauna pădurilor Pădurile de fag şi stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistreţul, veveriţa, pisica sălbatică, căprioara, jderul şi altele.

Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaiţa, piţigoiul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn etc.

În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Ruschiţei şi Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeş câteva exemplare de urşi, trecuţi în aceste teritorii din pădurile Haţegului şi ale Hunedoarei.

B. Fauna alpină nu este prezetă în munţii Poiana Ruscăi şi, deci, nici în zona Padeş

C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă – pâraiele Padeş şi cornet în mod deosebit – este prezentat păstrăvul indigen şi cel curcubeu, la fel şi pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei şi chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezenţa acestuia se opreşte pe teritoriul comunei, până în apropiere de uzină de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare şi plumbuire a tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi şi curate. În aval de uzină, îşi fac apariţia alte specii de peşte: elanul, mreana, ştiuca şi bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.

[modifică] Galerie de imagini

Crivina-Nadrag	Biserica Ortodoxa	"Cuib de vulturi"	"Cuib de vulturi"	Cap de dac
Casuta in copac	Observatorul	Izvorul lui "iepure"	"Emilian Cristea"	Cascada
Monumentul eroilor	Cimitiru	Pestera in Nadrag	Cascada in pades	Stanca

[modifică] Bibliografie

• Victor Negrea, Monografie Nădrag.
  
• Balas Cristian, Galeria de imagini din loc. Nadrag.

[modifică] Legături externe

• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.