Mircea Florin Şandru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mircea Florin Şandru (n. 20 aprilie 1949, Făgăraş, judeţul Braşov) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1976.

Cuprins 1 Date biografice 2 Volume publicate 3 Colaborări la reviste 4 Colaborări la volume colective 5 Referinţe critice în reviste 6 Referinţe critice în volume

[modifică] Date biografice

Anii copilăriei îi petrece la Cârţişoara, localitate din judeţul Sibiu, fiind elev al Şcolii generale „Badea Cârţan” de aici (1956-1963). Este absolvent al Liceului teoretic „Ion Codru Drăguşanu” din oraşul Victoria, judeţul Braşov (1963-1967) şi al Facultăţii de electrotehnică a Universităţii „Transilvania” din Braşov (1967-1972). În perioada 1972-1974 este student al Facultăţii de filozofie a Universităţii Bucureşti, dar nu finalizează studiile. Cursuri postuniversitare la Facultatea de ziaristică din Bucureşti (1984-1986). Burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundaţia „Friendship Ambassadors”, în 1974 la Washington şi în 1977 la New York. Stagii de pregătire la Centrul de Resurse şi Analiză al Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA (1996) şi, respectiv, la Institutul Naţional de Administraţie, INA, Bucureşti (2003). În anii facultăţii braşovene este fondator şi redactor şef al revistei studenţeşti „Sigma”. Lucrează, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele „Viaţa studenţească” şi „Amfiteatru”. Între 1983 şi 1989 este publicist comentator şi şef de departament la ziarul „Scânteia tineretului”, apoi, din 1990, şef de departament, secretar general de redacţie şi, ulterior, redactor şef-adjunct la ziarul „Tineretul liber”. În 1993 se transferă, ca expert parlamentar, la Serviciul pentru presă, relaţii publice şi imagine al Senatului României, unde lucrează şi în prezent. În noiembrie 1990 fondează, împreună cu un grup de scriitori, Editura „Tudor Arghezi”. Student fiind, publică sporadic versuri în revistele „Sigma”, „Viaţa studenţească” şi „Caiete de literatură” ( acestea din urmă editate de Asociaţia Scriitorilor din Braşov). Este remarcat, elogios, la „Poşta redacţiei”, în „Luceafărul”, de poetul Cezar Baltag. Debutul considerat semnificativ de către viitorul poet este găzduit de revista „România literară” din 1 februarie 1973, la rubrica “Vă propunem un nou poet”, girată de scriitorul Geo Dumitrescu. În 1974 participă la concursul de debut al Editurii “Eminescu” şi obţine premiul I pentru volumul de versuri „Elegie pentru puterea oraşului”, apărut în acelaşi an.

[modifică] Volume publicate

• Elegie pentru puterea oraşului (versuri), Editura Eminescu, 1974
• Luminile oraşului (versuri), Editura Eminescu, 1975
• Melancolia (versuri), Editura Eminescu, 1977
• Flacăra de magneziu (versuri), Editura Eminescu, 1980
• Maşina de scris, (versuri), Editura Eminescu, 1981
• Trupuri pe ecranul de radar (versuri), Editura Cartea Românească, 1982
• Viaţa în infraroşu (versuri), Editura Eminescu, 1985
• Oraşe suprapuse (note de călătorie), Editura Albatros, 1986
• În sala vastă – A nagy teremben (versuri), Editura Kriterion, 1988 (traducere în limba maghiară de Cseke Gabor)
• Paşi pe acoperişul fierbinte (versuri), Editura Eminescu, 1988
• Legătura de sânge (versuri), Editura Albatros, 1989
• Podul Grant (versuri), Editura Domino, 1992
• Colinele Paradisului (versuri), Editura Domino, 1993
• Rugă pentru cei blânzi (versuri), Editura Domino, 1999
• O fiară desăvârşită (versuri), Editura Eminescu, 2001
• Miere neagră (versuri), Editura Arvin Graphics, 2002
• Îngerul pe gheaţa subţire (versuri), Editura Arvin Graphics, 2003
• O femeie second-hand (versuri), Editura Arvin Graphics, 2004
• Orbul la fereastră (versuri), Editura Arvin Press, 2006

[modifică] Colaborări la reviste

„Amfiteatru”, „Argeş”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Contrapunct”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Slast”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”, „Inostrannaia literatura”, „Literarni mesicnic”, „Svetova literatura”.

[modifică] Colaborări la volume colective

„Antologia poeţilor tineri”, Editura Cartea Românească, 1982 (alcătuită de George Alboiu); „Romanian poems”, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Dan Duţescu); „Oraşul furnicar”, Editura Minerva, 1982 (antologie de Petre Stoica); „15 young romanian poets”, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Liliana Ursu); „Questions at the turn of the millennium”, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Corina Firuţă); „Jeunes poetes roumains”, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Dan Ion Nasta); „Nu ucideţi pasărea albă” – antologie de poezie românească, Editura Eminescu, 1985 (selecţie de George Chirilă).

[modifică] Referinţe critice în reviste

Laurenţiu Ulici, „Sisif fericit”, România literară, 1974, nr. 31; Nicolae Manolescu, „Cărţile tinerilor”, România literară, 1974, nr. 34; Ioan Adam, „Geografii imaginare”, Săptămâna, 1974, nr. 197; Horia Bădescu, „Mircea Florin Şandru: Elegie pentru puterea oraşului", Steaua, 1974, nr. 9; Cornel Regman, „Poezia la concurs”, Viaţa românească, 1974, nr. 10; Dorin Tudoran, „Siguranţa oraşului”, Luceafărul, 1975, nr. 38; Nicolae Manolescu, „Tineri poeţi”, România literară, 1975, nr. 36; Laurenţiu Ulici, „Poeţi tineri”, Contemporanul, 1977, nr. 49; Ioana Dinulescu, „Introspecţie şi meditaţie”, Ramuri, 1977, nr. 2; Adrian Popescu, „Mircea Florin Şandru: Melancolia", Steaua, 1977, nr. 12; Lucian Raicu, "Melancolia", România literară, 1977, nr. 52; Constantin Pricop, „Mircea Florin Şandru: "Flacăra de magneziu", Convorbiri literare, 1980, nr. 6; Nicolae Turtureanu, „Poezia faptului divers”, Cronica, 1980, nr. 34; Al. Cistelecan, "Flacăra de magneziu de Mircea Florin Şandru”, Familia, 1980, nr. 7; George Arion, „Cărţi de poezie: Flacăra de magneziu", Flacăra, 1980, nr. 47; Nicolae Ciobanu, „Mircea Florin Şandru: Flacăra de magneziu", Luceafărul, 1980, nr. 20; Doina Uricariu, „Poezia civilizaţiei citadine”, România liberă, 1980, nr. 11133; Mircea Iorgulescu, „Cu faţa spre realitate”, România literară, 1980, nr. 38; Dinu Flămând, "Maşina de scris", Amfiteatru, 1981, nr. 12; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris", Luceafărul, 1981, nr. 52; Ion Bogdan Lefter, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris. Trupuri pe ecranul de radar", Contemporanul, 1982, nr. 39; Dan Cristea, „Mircea Florin Şandru: Tineri poeţi”, Luceafărul, 1982, nr. 22; Victor Atanasiu, „Viziune imagistică”, România liberă, 1982, nr. 11763; Ioan Buduca, "O maşină simte în locul tău", România literară, 1982, nr. 1; Traian T. Coşovei, „Pro amicitia: Mircea Florin Şandru”, SLAST, 1982, nr. 59; Grete Tartler, „Poezie şi muzică”, Viaţa românească, 1984, nr. 5; Dinu Flamând, „Spre un nou orizont”, Amfiteatru, 1985, nr. 9; Radu G. Ţeposu, „Viaţa şi biblioteca: Viaţa în infraroşu", Flacăra, 1985, nr. 43; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Viaţa în infraroşu", Luceafărul, 1985, nr. 36; Constantin Sorescu, „Realul nostru cel de toate zilele”, SLAST, 1985, nr. 38; Costin Tuchilă, "Luminile oraşului", Steaua, 1985, nr. 11; Marian Papahagi, „Ultrarealismul unui poet citadin”, Tribuna, 1985, nr. 31; Ioan Iacob, „Lumea prin ochii poetului”, Astra, 1986, nr. 9; Laurenţiu Ulici, „Promoţia'70 - Ardelenii (XII)”, România literară, 1986, nr. 40; Petru Poantă, „Mircea Florin Şandru: O mitologie citadină”, Tribuna, 1988, nr. 33; Valentin F. Mihăescu, „Mircea Florin Şandru: Paşi pe acoperişul fierbinte", Luceafărul, 1989, nr. 22; Alex. Ştefănescu, „Poetul şi oraşul”, România literară, 1989, nr. 7.

[modifică] Referinţe critice în volume

Laurenţiu Ulici, în „Prima verba”, Editura Albatros, 1975; Al Piru, în „Poezia românească contemporană”, Editura Eminescu, 1975; Marian Popa, în „Dicţionar de literatură română contemporană”, Editura Albatros, 1977; Lucian Alexiu, în „Ideografii lirice contemporane”, Editura Facla, 1977; C. Stănescu, în „Jurnal de lectură”, Editura Cartea Românească, 1978; Mircea Iorgulescu, în „Scriitori tineri contemporani”, Editura Eminescu, 1978; „Literatura română – Dicţionar cronologic” (coordonatori I.C. Chiţimia şi Al Dima), Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1979; George Alboiu , în „Un poet printre critici”, Editura Cartea Românească, 1979 ; Alexandru Ruja, în „Valori lirice actuale”, Editura Facla, 1979; Victor Felea, în „Aspecte ale poeziei de azi, II”, Editura Dacia, 1980 ; Solomon Marcus, în „Paradoxul”, Editura Albatros, 1984; Grete Tartler, în „Melopoetica”, Editura Eminescu 1984 ; Laurenţiu Ulici, în „Literatura română contemporană, I – promoţia ‘70”, Editura Eminescu, 1995 ; Marian Popa, în „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, Editura Fundaţiei Luceafărul, 2001; Enciclopedia „Who’s who în România”, Editura Pegasus Press, 2002; „Dictionarul scriitorilor români”, vol.IV, (coordonatori : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Editura Albatros, 2002; Aurel Sasu, în „Dicţionarul biografic al literaturii române”, Editura Paralela 45, 2006