Mihail Kogălniceanu, Constanţa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Mihail Kogălniceanu, localitate în judeţul Constanţa. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Mihail Kogălniceanu (dezambiguizare).

Comuna Mihail Kogălniceanu


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]	[[Imagine:\|180px\|Amplasare]]

Judeţ

Constanţa

Atestare

Primar

, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

10114

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro Primăria M.K.

{{{note}}}

Mihail Kogălniceanu este o localitate din judeţul Constanţa, situată NW la o distanţa de 25 kilometri de oraşul Constanţa.

[modifică] Istoric

Locul în care se afla comuna a fost ocupat iniţial de triburile tătare emigrate din Crimeea, stabilite în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Caramurat (Murat cel Negru)-numele unui conducator tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari pâna în anul 1877. Dupa terminarea războiului de independenţa, când Dobrogea intră în componenţa României, apar primii locuitori români. Un rol deosebit de important în stabilirea mocanilor (crescători de oi) l-a avut Mihail Kogălniceanu care, alături de Alexandru Ioan Cuza a încurajat luarea în stăpânire a pămînturilor de către români. În intervalul care corespunde ocupării acestor locuri de către mocani, au venit din Crasna familii de nemţi, născuţi în regiuni germane precum Landau sau Pădurea Neagră, care pribegeau prin Polonia. Venirea acestora era încurajata chiar de regalitate, dominată pe atunci de o casă germană.

In 1940, in urma modificarilor de graniţe dictate de Hitler foarte mulţi germani s-au intors in ţara de origine, rămânând in localitate doar 10-15 familii. Plecarea germanilor, in fapt stramutarea acestora s-a facut sub promisiunea ca bunurile lasate aici vor fi echivalent returnate la sosirea in Germania.A existat o inţelegere privind despagubirile platite de catre statul român, in principal în ce priveşte aprovizionarea armatei germane: aceasta inţelegere a anulat de drept viitoarele cereri de reîmproprietărire.

Ca urmare a razboiului greco-turc (1919-1922), foarte multi greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar populatia musulmana din Macedonia si Creta in Turcia. Liga Naţiunilor a intermediat locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaţilor greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbaţii demografice şi desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, şi Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaţilor române, aceştia au emigrat în Dobrogea şi au ocupat tocmai locuinţele părăsite de către germani. Romii au venit în comuna între 1951 şi 1952 din Medgidia. Au fost aduşi de un important activist de partid care vroia să desfiinţeze o comunitate de hoţi şi a aşezat câteva familii în fiecare comună din zonă. Conform recensământului din 2002 în comuna Mihail Kogălniceanu trăiesc 10114 locuitori, dintre care 8155 români, 1214 aromâni, 107 turci, 337 tătari, 283 romi, 18 germani.