Mihail I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihail I (voievod al Ţării Româneşti între ianuarie 1419 - august 1420), fiu al lui Mircea cel Bătrân şi asociat la domnie din 1399 (după opinia istoricului Emil Vârtosu chiar din 1393), are o domnie scurtă şi agitată.
În linii mari păstrează politica tatălui său de apropiere faţă de statele creştine în special faţă de Regatul Maghiar şi Moldova continuând, pe aceeaşi direcţie, colaborarea cu comercianţii saşi, chiar din primul an de domnie dând un act prin care „oaspeţilor”, adică saşilor din Heltau (Cisnădie) „şi oamenilor lor anume vlahii” dreptul de a-şi paşte turmele „în munţii noştri”.
Poate tocmai aceste prea bune relaţii cu vecinii creştini atrag urgia turcească. Anul 1419 aduce două campanii otomane, una în primăvara anului, a doua în august, respinse de voievod cu ajutorul maghiar. Luptele se reiau în toamnă, în părţile Severinului, unde, la 28 octombrie, constatăm şi prezenţa regelui Sigismund al Ungariei care dă un hrisov, în calitate de suzeran, mănăstirilor Vodiţa şi Tismana, întărindu-le posesiunile. Cu prilejul acestor noi lupte, ungurii ocupă cetatea Severinului.
Luptele au continuat în 1420, când a avut loc o expediţie turcească de amploare, fiind atacate atât Ţara Românească cât şi Banatul, Transilvania, şi Moldova. În aceste împrejurări tragice, oastea Ţării Româneşti a fost înfrântă, pe câmpul de luptă aflându-şi sfârşitul şi voievodul muntean, alături de cei doi fii ai săi Radu şi Mihail, precum şi comandantul corpului militar maghiar de susţinere banul Stefan de Losoncz. Urmările campaniei militare otomane din acel an sunt groaznice: în Banat sunt prădate părţile Lugojului. Din Banat, oştile sultanului intră în Transilvania pe la Porţile de Fier şi pradă regiunea Orăştiei. Este asediată Cetatea Albă, dar fără succes, oastea lui Alexandru cel Bun reuşind să respingă pe atacatori. Braşovul este cucerit şi prădat infiorător, întreg senatul oraşului fiind dus în captivitate.
Succesiunea la tronul Ţării Româneşti este asigurată de fratele lui Mihail I, Radu al II-lea Prasnaglava, cel alungat de tatăl său, Mircea cel Bătrân, şi priponit la Poarta Otomană căreia îi va fi fidel până la moarte.
Mihail I rămâne în istorie ca un demn urmaş al marelui voievod Mircea, un cavaler desăvârşit şi un luptător neobosit pentru apărea pamântului strămoşilor săi.
| Predecesor: Mircea cel Bătrân |
Domnitor al Ţării Româneşti 1418 - 1420 |
Succesor: Radu al II-lea Prasnaglava |
