Măgireşti, Bacău
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Bacău | |||
Atestare | 1481 | |||
Primar | , , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie ([[|]]) | ||||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | Măgireşti, Prăjeşti, Stăneşti, Şesuri, Valea Arinilor | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Măgireşti este o comună în judeţul Bacău, Moldova, România. Are în componenţă cinci sate: Măgireşti, Stăneşti, Valea Arinilor, Prăjeşti şi Şesuri. Prima atestare documentară datează din 1481.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Comuna Măgireşti este situată la poalele Subcarpaţilor Orientali, într-o zonă predominant de deal, dar cuprinde şi zone de câmpie şi munte. Reţeaua hidrografică este formată din: Tazlăul Sărat, care străbate satul Şesuri, Pârâul Valea Arinilor, care trece prin satele Valea Arinilor şi Prăjeşti, Pârâul Ruja şi Pârâul Dingani, care trec prin satul Măgireşti.
[modifică] Istorie
Este atestat documentar în anul 1481, prin hrisovul emis de cancelaria domnească, din porunca lui Ştefan cel Mare. Originea exactă a acestei aşezări, se pierde în negura veacurilor. Au fost descoperite aici pe un şantier arheologic, relicve ale civilizaţiei care datează din neolitic, cu mult înainte de Evul Mediu. Vechiul sat de răzeşi a avut o evoluţie constantă, uşor ascendentă, asemeni majorităţii satelor din Moldova în a doua jumătate a Evului Mediu. Ocupaţia principală a locuitorilor era creşterea animalelor şi agricultura. Oamenii viteji şi harnici ai acestor locuri erau în pemanenţă pregătiţi să facă faţă ameninţării permanente în faţa pericolului turcesc. Politica de expansiune continuă a Porţii i-a determinat pe locuitorii din majoritatea aşezărilor moldovene, să dea dovadă de un spirit de sacrificiu dus de cele mai multe ori la extrem. Tactica pământului pârjolit era singura modalitate de a opri înaintarea "flămândelor" armate otomane. Aceasta metodă era pe cât de eficientă, pe atât de costisitoare. În schimbul libertăţii, oamenii acestor locuri, au avut parte de o dezvoltare economică mult mai lentă decât în alte regiuni.
[modifică] Economie
Măgireştiul a cunoscut o creştere economică începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când în zonă au fost descoperite primele zăcăminte de petrol. Comerţul cu petrol a adus localităţii un potenţial financiar semnificativ. Acest comerţ era efectuat de regulă de cei care aveau cai şi căruţe. Aceştia se numeau în limbajul locului "găzari". Nu numai petrolul a jucat un rol important în economia comunei, ci şi comerţul cu var şi lemn. Măgireştiul fiind o localitate situată pe dealuri subcarpatice, deţine o suprafaţă de pădure, care, din nefericire, este pe zi ce trece tot mai mică. În perioada de după război, când România a cunoscut cea mai agresivă campanie de industrializare, majoritatea locuitorilor Măgireştiului au ajuns să lucreze în domeniul petrolului sau alte servicii care-l deserveau. Acest fapt a facut ca economia comunei să se dezvolte rapid, iar locuitorii ei să fie mult mai înstăriţi decât oamenii altor localităţi rurale din ţară. Un alt factor care a ajutat creşterea nivelului de trai este distanţa scurtă, numai 5 km, faţă de Municipiul Moineşti, de unde oamenii din comună se pot aproviziona cu bunuri de larg consum şi de asemenea işi pot continua studiile după ce termină 8 clase. O parte din populaţie lucrează în Moineşti.
[modifică] Învăţământ
Învăţământul se realizează în următoarele unităţi: două şcoli cu clasele I-VIII în Măgireşti şi respectiv Valea Arinilor; în satele Stăneşti, Prăjeşti şi Şesuri funcţionează câte o şcoală cu clasele I-IV. De asemenea în fiecare sat este şi câte o grădiniţă. În Măgireşti şcoala beneficiază de două imobile, unul dintre ele, "Şcoala Veche", datează dinainte de anul 1900 şi a fost restaurată şi dotată modern în anul 2004. Măgireştiul se poate lăuda cu un număr însemnat de absolvenţi de facultate dintre cei care odinioară erau elevii Şcolii Generale.
[modifică] Religie
În fiecare sat din comună este câte o biserică ortodoxă, populaţia fiind în întregime de confesiune creştin-ortodoxă. Biserica din satul Măgireşti, ridicată pe ruinele vechii biserici construite la inceputul sec. al XIX-lea, a fost dată în folosinţă la 8 septembrie 1985 cu hramul Naşterea Maicii Domnului. La sfinţirea acestui frumos lăcaş de cult, care are o arhitectură şi o pictură realizate la cel mai înalt nivel, a participat însuşi Episcopul Romanului şi Huşilor ÎPS Ioachim Vasluianul, care s-a născut la Măgireşti în 1927. De asemenea, tot atunci a fost inaugurat pe dealul bisericii Monumentul Eroilor, închinat spre eternă amintire celor căzuţi la datorie în Războiul pentru Întregirea Neamului 1916-1918.
În Şesuri este o biserică ce datează din secolul al XVII-lea. Aceasta face parte din patrimoniul naţional, iar în incinta sa nu se mai ţin slujbe. În apropiere a fost construită o biserică nouă la sfârşitul anilor 1990.
[modifică] Transporturi
Transporturile sunt destul de bine puse la punct. În fiecare oră de dimineaţa pâna seara, circulă microbuze care leagă Măgireştiul de Moineşti pe şoseaua Moineşti-Bacău (DN-2G). O mare parte din populaţie are autoturism propriu.
[modifică] Agrement
Ca locuri de distracţie şi agrement, Măgireştiul este destul de modest. Pană pe la sfârşitul anilor '90, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialişti, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existenţa în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici te puteai bucura de plajă, baie şi răcoarea pădurii într-un peisaj de vis în mijlocul naturii. Defrişările "sălbatice", făcute de unii oameni inconştienţi, au dus la alunecări de teren care au fost accentuate şi de inundaţiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în apă, făcand din acest lac atât de minunat odinioară, o baltă murdară şi plină de stuf. Un alt loc unde se mai pot distra şi recreea tinerii din comună, este discoteca din centrul satului Măgireşti, Club Hypnotize, amenajată în fostul Complex Universal.
[modifică] Sport
Unul dintre puţinele locuri de recreere şi sport rămane terenul de fotbal din satul Şesuri care a aparţinut înainte de 1989 echipei de fotbal "Lumina Măgireşti", dar care este şi ea într-o stare deplorabilă. În prezent administraţia comunei a promis că va reînmatricula clubul, se va ocupa de dotarea sa şi totodată va renova şi terenul. De asemenea, mai există şi terenul de sport din incinta şcolii, unde, îndeosebi duminica sau în zilele de sărbătoare, băieţii din sat se adună să dispute câte un meci de fotbal.
Din păcate, această comună nu a fost pe ordinea de zi a fostei conduceri PSD, în proiectul "300 de săli de sport pentru România".
[modifică] Cultura
În vechiul Cămin Cultural nu a mai fost organizat nici un spectacol şi nici o activitate culturală în ultimii ani, aici funcţionând în prezent o crâşmă şi o discotecă, a căror activitate duce la degradarea clădirii fără a contribui prin evenimente culturale. Şi obiceiurile de iarnă, care altadată, făceau deliciul publicului numeros adunat în faţa Primăriei Măgireşti în fiecare an pe data de 31 decembrie, şi-au pierdut din strălucirea de demult. Nici cadrele didactice ale Şcolii Generale nu mai au entuziasmul si buna dispoziţie de a organiza activităţi culturale, cum era până acum vreo zece ani.
[modifică] Proiecte de viitor
Două proiecte promise de reprezentanţii Primăriei Măgireşti sunt acelea de a alimenta comuna cu apă curentă şi gaz metan.
Este nevoie de un efort susţinut din partea tuturor locuitorilor comunei, pentru ca aceasta să-şi recapete farmecul de odinioară.
Agăş | Ardeoani | Asău | Balcani | Bereşti-Bistriţa | Bereşti-Tazlău | Berzunţi | Bârsăneşti | Blăgeşti | Bogdăneşti | Brusturoasa | Buhoci | Caşin | Căiuţi | Cleja | Coloneşti | Corbasca | Coţofăneşti | Dămieneşti | Dealu Morii | Dofteana | Faraoani | Filipeni | Filipeşti | Găiceana | Gârleni | Ghimeş-Făget | Gioseni | Glăvăneşti | Gura Văii | Helegiu | Hemeiuş | Huruieşti | Horgeşti | Izvoru Berheciului | Letea Veche | Lipova | Livezi | Luizi-Călugăra | Măgireşti | Măgura | Mănăstirea Caşin | Mărgineni | Motoşeni | Negri | Nicolae Bălcescu | Oituz | Onceşti | Orbeni | Palanca | Parava | Pânceşti | Parincea | Pârgăreşti | Pârjol | Plopana | Podu Turcului | Poduri | Racova | Răcăciuni | Răchitoasa | Roşiori | Sascut | Sănduleni | Săuceşti | Scorţeni | Secuieni | Solonţ | Stănişeşti | Strugari | Ştefan cel Mare | Tamaşi | Tătărăşti | Târgu Trotuş | Traian | Ungureni | Urecheşti | Valea Seacă | Vultureni | Zemeş |