Ludovic al II-lea al Franţei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ludovic al II-lea cel Gângav (fr. Louis II le Bègue) (* 846, Compiègne - † 10 aprilie 879, Compiègne), rege al Franţei între 877 - 879, conte de Autun între 866 - 867, rege al Aquitaniei între 867 - 879.
Ludovic a fost fiul lui Carol cel Pleşuv şi al Ermentrudei de Orléans. În 867, sub domnia tatălui său, este încoronat rege al Aquitaniei. Când în anul 875 tatăl său a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman, a plecat să apere Italia şi l-a lăsat pe Ludovic regent sub tutela clerului şi ai foştilor săi miniştri.
La moartea tatălui său, aceştia îl silesc pe Ludovic le recunoască dreptul de a numi primii pe rege şi îl încoronează cu condiţia să le respecte privilegiile. În această situaţie Ludovic nu a avut prea multa influenţă politică. Sperând să schimbe starea de lucruri şi sa-şi poată numi oamenii lui în funcţiile regatului, el a slăbit coroana împarţind diferite posesiuni cu scopul de a-şi atrage susţinători.
Ludovic, se căsătoreşte în 862 cu Ansgarde de Bourgogne, sora lui Eudes, conte de Burgundia, unul din marii feudali ai regatului, apoi, după moartea acesteia, în 878 cu Adélaïde de Frioul.
Având o sănătate şubredă Ludovic nu i-a supravieţuit tatălui său decât doi ani, murind într-o campanie de reprimare a unei revolte a lui Bertrand, ducele de Septimania. După moartea sa regatul este împărţit între cei doi fii ai săi, Ludovic şi Carloman.
| Predecesor: Carol cel Pleşuv |
Regele Franţei 846 - 879 |
Succesor: Ludovic al III-lea |
