Web Analytics
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Lev Gumiliov - Wikipedia

Lev Gumiliov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lev Gumiliov şi mama sa, Anna Ahmatova, în deceniul al şaselea al secolului trecut
Extinde
Lev Gumiliov şi mama sa, Anna Ahmatova, în deceniul al şaselea al secolului trecut

Lev Nikolaievici Gumiliov (în Limba rusă Лев Никола́евич Гумилёв]]) (1 octombrie 1912 Sankt Peterburg15 iunie 1992 Sankt Peterburg), a fost unul dintre cei mai controversaţi şi, totodată popularui, istorici ruşi ai secolului al XX-lea. Ideile sale neortodoxe despre naşterea şi moartea etnosurilor (grupurilor etnice) au făcut să apară mişcarea culturală şi politică cunoscută drept "Neo-Eurasianism".

Cuprins

[modifică] Viaţa

Părinţii săi au fost doi foarte cunoscuţi poeţi ruşi: Nikolai Gumilion şi Anna Ahmatova. Cei doi au divorţat când Lev era încă foarte mic, iar N. Gumiliov a fost executat când fiul său avea doar 9 ani. În timpul persecuţiilor staliniste din deceniul al patrulea al secolului trecut, Lev a fost exmatriculat de la Universitatea din Leningrad şi a fost deportat în Gulag, unde şi-a petrecut cea mai mare parte a tinereţii, din 1938 până în 1956. Într-o scurtă pauză a perioadei de detenţie, a fost înrolat în Armata Roşie şi a luat parte la Bătălia de la Berlin. Pentru a-i uşura detenţia şi în speranţa unei eliberări, Anna Ahmatova a fost constrânsă să publice poezii de preamărire a lui Iosif Vissarionovici Stalin. Tot efortul mamei sale nu l-au ajutat însă pe Lev să scape din lagărele de muncă cât timp dictatorul sovietic a fost în viaţă. Relaţiile dintre mamă şi fiu au rămas încordate, Lev blamându-şi mama pentru nenorocirea care i-a răpit tinereţea.

Tânărul Lev cu părinţii săi în 1913.
Extinde
Tânărul Lev cu părinţii săi în 1913.

După moartea lui Stalin, Gumiliov a ajuns să lucreze la Muzeul Hermitaj, al cărui director, Mihail Artamonov i-a devenit mentor. Sub îndrumarea lui Artamonov, Lev Gumiliov a început să se intereseze de studiile asupra khazarilor şi asupra populaţiilor stepelor în general. În 1960 el a început să ţină lecţii la Universitatea din Leningrad. Doi ani mai târziu, şi-a susţinut teza de doctorat despre popoarele turcice antice. După aceasta, a început să lucreze la Institutul Geografic, unde a susţinut o altă teză de doctorat, de data aceasta în domeniul geografiei.

Deşi ideile sale au fost respinse de doctrina oficială sovietică şi cele mai multe dintre lucrările lui au fost interzise de la publicare, Gumiliov a devenit foarte cunoscut, în special în anii perestroicii. Ca urmare a populartăţii sale, preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a hotărât ca noua Universitate Eurasiană Lev Gumiliov să fie ridicată vizavi de palatul prezidenţial din piaţa centrală a noii capitale kazahe, Astana.

[modifică] Ideile lui L. Gumiliov

Gumiliov a încercat să explice valurile de migraţii ale nomazilor, care au zguduit timp de secole marile stepe ale Eurasiei, prin influenţa factorilor geografici, aşa cum erau variaţiile anuale ale radiaţiei solare, care ar fi determinat suprafaţa de păşune disponibilă pentru păşunatul şeptelului. Conform acestor teorii, când zonele de păşunat din stepe se reduceau drastic, nomazii din Asia Centrală începeau să se mute către terenurile de păşunat din Europa sau China.

Pentru a descrie modul în care ideile sale se aplică la evoluţia etnosurilor, Gumiliov a introdus conceptul de "pasionaritate", care poate fi explicat ca nivel de energie şi putere vitală al oricărui grup etnic. Gumiliov afirma că aceste grupuri trec prin fazele de apariţie, dezvoltare, culminaţie, inerţie, convoluţie şi de aducere aminte. În timpul fazei culminante, când "pasionaritatea" naţională atinge maxima energie, sunt făcute marile cuceriri. Starea în care se afla Europa era descrisă ca de inerţie profundă, (sau, pentru a folosi termenul lui Gumiliov, de "introducere în întunecime"). "Pasionaritatea" lumii arabe era, după părerea omului de ştiinţă, încă foarte ridicată.

Inspirându-se din lucrările lui Constantin Leontiev şi Nikolai Danilevski, Gumiliov i-a categorisit pe ruşi drept un "super-etnos", înrudiţi cu popoarele turcice ale stepelor eurasiene. Gumiliov a reinterpretat acele perioade în care Rusia s-a aflat în conflict cu popoarele stepelor ca pe perioade de consolidare a puterii ruseşti prin incorporarea puterii stepelor, consolidare necesară pentru a se opune influenţelor distructive ale Europei catolice, care aducea o ameninţare posibilă la integritatea grupului etnic rus.

În conformitate cu teoriile sale pan-asiatice, el sprijinea mişcările naţionale ale tătarilor, kazahilor, mongolilor şi a altor popoare turcice. În mod nesurprinzător, învăţăturile lui Gumiliov s-au bucurat de o mare popularitate în ţările central asiatice. De exemplu, în august 2005, în Kazan, a fost ridicat un monument în cinstea sa.

[modifică] Acuzaţiile de antisemitism

Gumiliov nu şi-a extins ecumenismul său etnologic şi la evreii medievali, pe care îi considera o clasă urbană, internaţională, parazitară, care i-a dominat pe khazari, care în schimb i-au înrobit pe slavii timpurii ("jugul khazarilor"). El a înlocuit astfel termenul tradiţional "jugul tătarilor" folosit pentru a descrie dominaţia mongolilor asupra Rusiei medievale, etichetă pe care Gumiliov o respingea, apreciind că sutele de ani de cuceriri mongole nu au fost în mod necesar un eveniment negativ. În mod particular, fără a se sprijini pe surse primare de documentare, el afirma că radhaniţii au fost instrumentele exploatării slavilor de răsărit şi a extins în mod necuvenit această influenţă asupra peisajului economic ale Evului mediu timpuriu. Gumiliov a susuţinut că evreii au avut o cultură fundamental mercantilă şi care a existat în afara şi în opoziţie cu mediul în care aceştia au trăit.[1][2][3]. Aceste idei, care au similitudini atât cu elementele clasice antisemite cât şi cu cele naziste, i-au făcut pe mulţi învăţaţi să-l catalogheze pe Gumiliov drept antisemit. [4]

De explu, Victor Iasmann notes:

... Gumiliov îşi arată culorile atât ca un antisemit crud cât şi ca unul sofisticat. El etichetează evrei ca etnos parazit, care a încetat să existe ca o etnie separată. De fapt, conform cu vederile sale, evreii nu sunt deloc o naţiune, ci doar un mod specific de gândire al unui anumit grup de oameni care au o moştenire genetică evreiască şi/sau care împart aceleaşi norme morale ale iudaismului. Din punctul de vedere al lui Gumiliov, de câte ori o etnie parazită domină o etnie indigenă, urmează revoluţia, războiul civil şi crearea a ceea ce el numeşte un stat "himeră". Aşa s-a întâmplat cu raţionaliştii francezi, care au dezlănţuit Marea Revoluţie Franceză, şi cu Puritanii Britanici, care au creat un stat "himeră"— Statele Unite ale Americii. El etichetează SUA drept stat "parazit", întemeiat de disidenţi şi de "scursurile" etonosului muribund anglo-saxon. În concepţia sa, acest stat poate să existe numai prin exploatarea resurselor străine mentale, biologice şi energetice. Gumiliov leagă statul francez şi pe cel american de evrei, cu afirmaţia explicită că atât temelia lor intelectuală cât şi cea spirituală vin din Vechiul Testament.[5]

[modifică] Opera

  • Xiongnu (1960)
  • Turcii (1964)
  • În căutarea Regatului Imaginar: Legenda Regatului Preotului Ioan (1970)
  • Xiongnu în China (1974)
  • Etnogeneza şi biosfera pe Terra (1978)
  • Ruşii din vechime şi marea stepă (1989)
  • Un sfârşit şi un nou început (1989)
  • De la ruşii kieveni la Rusia (1992)

[modifică] Note

  1. ^  Antisemitismul lui Gumiliov a fost sesizat de un număr de critici şi de oameni de ştiinţă. De exemplu: Rossman, Vadim, şi alţii Russian Intellectual Antisemitism in the Post Communist Era (Studies in Antisemitism Series). Univ. of Nebraska Press, 2005; Malakhov, Vladimir. "Racism and Migrants". (Trans. Mischa Gabowitsch.) Neprikosnovennij Zapas, 2003; Klier, John. " The Myth of the Khazars and Intellectual Antisemitism in Russia, 1970s–1990s". The Slavonic and East European Review, volumul 83, nr. 4, 1 octombrie 2005, pag. 779-781(3). Vezi şi:FSU Moniter Russia Regional Report 2001; Iasmann, Victor. "The Rise of the Eurasians". The Eurasian Politician - numărul 4 (august 2001) Radio Free Europe, 1992.
  2. ^  Iasmann, Victor. "Red Religion:An Ideology of Neo-Messianic Russian Fundamentalism." Demoktratizat: The Journal of Post-Soviet Democratization. volumul 1, nr. 2. pag. 26.

[modifică] Vezi şi:

  • Nicolai Danilevski
  • Constantin Leontiev
  • Mihail Artamonov
  • Igor Diakonov

[modifică] Legături externe

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu