James Clavell
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
James Clavell (n. 10 octombrie 1924 - d. 7 septembrie 1994) a fost un romancier, scenarist şi regizor de film, fost prizonier de război în al doilea război mondial, devenit celebru prin romanele Shogun şi Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare şi Domnului profesor, cu dragoste .
[modifică] Biografia
James Clavell s-a născut la Sydney, Australia (unele surse susţin că s-a născut în Marea Britanie şi a crescut în Australia de la o vârstă fragedă) şi a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle.
Datorită faptului că tatăl său a fost un ofiţer în Marina Regală Britanică, Clavell a crescut în mai multe ţări sub dominion britanic.
După începutul celui de-al doilea război mondial în 1940, la vârsta de 16 ani el s-a înrolat în Artileria Regală Britanică şi a fost trimis în Malaezia să lupte împotriva japonezilor. Rănit de foc de mitralieră, a fost capturat şi dus la un lagăr de prizonieri din insula Java Centrală. După un timp a fost mutat la închisoarea Changi, lângă Singapore.
Ca toţi prizonierii de război, Clavell a suferit mult în captivitate. Experienţele sale din lagărul japonez au constituit baza romanului "King Rat" (Regele şobolan, tradus în româneşte cu titlul "Changi"), publicat în 1962.
În 1946, Clavell avea rangul de căpitan, dar un accident de motocicletă i-a terminat cariera militară. A urmat cursurile Universităţii din Birmingham, unde a cunoscut-o pe April Stride, o actriţă, cu care s-a căsătorit în 1951.
Prin soţia sa, Clavell a fost introdus in lumea filmului, şi a dorit să devină regizor. În 1953 s-a mutat cu familia în Statele Unite ale Americii, mai întâi la New York, unde a lucrat în televiziune, iar apoi la Hollywood.
Obţine succese ca scenarist prin filmele "The Fly" (Musca, 1958) şi "Watusi" (1959). Din anul 1959 începe să producă şi să regizeze filme proprii. A fost co-scenarist al cunoscutului film "The Great Escape" (Marea evadare, 1963), prin care şi-a consolidat ferm reputaţia la Hollywood.
În 1963 a devenit cetăţean naturalizat al Statelor Unite ale Americii.
A decedat datorită unei comoţii cerebrale avute în timp ce lupta împotriva cancerului, în Elveţia, cu o lună înaintea împlinirii vârstei de 70 ani.
[modifică] "Saga Asiatică"
După ce a publicat "Changi" în 1962, istoria deţinuţilor britanici dintr-o celebră închisoare din Singapore condusă de japonezi în timpul celui de-al Doliea Război Mondial, Clavell a scris romanul "Tai-Pan" în 1966. Acţiunea acestuia se desfăşoară în perioada înfiinţării oraşului Hong Kong în anii 1840, Tai-Pan a devenit modelul pentru romanele ulterioare ale lui Clavell, care conţin un număr mare de personaje şi multe intrigi intersectate.
"Shogun" a fost publicat în 1975 şi a devenit cel mai popular roman al său. Foarte masiv - peste 1000 de pagini, Shogun a fost tradus în numeroase limbi străine şi a fost ecranizat în 1980, printr-un serial tv care, la fel ca şi romanul, s-a bucurat de un mare succes internaţional.
Cu "Noble House" (Nobila casă), Clavell a început să-şi lege romanele prin personaje, familii sau descendenţi ai familiilor din romanele precedente. Nobila Casă a fost de asemenea ecranizat printr-un serial pe micul ecran.
"Whirlwind" ("La răscruce de vânturi") a fost următorul roman, acţiunea desfăşurându-se în timpul revoluţiei iraniene din 1979. Pentru acesta a primit cea mai mare sumă, la vremea respectivă, plătită în avans pentru un roman nepublicat. În ciuda acestui fapt, romanul nu s-a bucurat de succesul titlurilor precedente şi nu a fost ecranizat.
"Gai-Jin", publicat cu puţin înaintea decesului său, a revenit cu subiectul la anii 1860. Una din principalele conecţii la saga asiatică este povestea familiei Struan, o companie de import-export, bazată pe actuala firmă Jardine Matheson.
Aceste romane, considerate laolaltă, au devenit cunoscute ca "Saga Asiatică". Tema comună care leagă aceste romane este întâlnirea civilizaţiei vestice (europene) cu civilizaţia Asiei de est, după epoca explorării şi până la epoca contemporană.
Clavell este numit adeseori unul din primii multiculturalişti. Deşi nu s-a considerat un relativist cultural, el a încercat să admire culturile Asiei prin standardele proprii, şi nu dintr-un punct de vedere apusean (european). A remarcat adeseori că Vestul are mult de învăţat de la Est.
Protagoniştii romanelor sale sunt europeni (în general britanici) ajunşi în Asia cu scopuri comerciale. Clavell a fost unul din suporterii schimbului liber între naţiuni, văzându-l nu ca o formă de exploatare, ci ca un mijloc de apropiere a diferitelor culturi prin interese comune. Datorită acestui fapt, nu prea există urmă de anti-imperialism în romanele sale.
Se poate spune că adevăratele subiecte ale romanelor lui Clavell nu sunt personajele (eroii), ci locurile şi timpul (vremurile); personajele sunt pânza pe care Clavell ilustrează o cultură/civilizaţie.
