Jacob Henle
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Friedrich Gustav Jakob Henle (n. 9 iulie 1809, d. 13 mai 1885), medic anatomo-patolog german, a descoperit 'ansa lui Henle' - vezi structura tubulară a glomerulului renal (tub contort proximal, ansa lui Henle, tub contort distal, tubi colectori).
Cuprins |
[modifică] Viaţa şi opera
După ce a studiat medicina la Heidelberg şi la Bonn, unde şi-a luat şi diploma de medic în 1832, a devenit prosectorul lui Johannes Muller la Berlin. Timp de şase ani cât a avut această poziţie, a publicat trei monografii anatomice despre noi specii de animale şi numeroase alte articole despre sistemul limfatic, distribuţia epiteliului în organismul uman, structura şi dezvoltarea părului, secreţia mucoasă şi de puroi, etc.
În 1840 a acceptat postul profesor de anatomie la Zürich, iar în 1844 a fost chemat la Heidelberg, unde a predat nu doar anatomie ci şi psihologie şi patologie. Tot în această perioadă era implicat în scrierea celor şase volume de anatomie generală din tratatul lui Samuel Thomas von Sommering, publicat la Leipzig între anii 1841 şi 1844. În 1846 a apărut faimosul Manual de patologie raţională, ce a marcat începutul unei noi ere în studiile patologice deoarece, în această carte, Henle a tratat psihologia şi patologia ca ramuri ale aceleiaşi ştiinţe, considerând semnele şi simptomele bolilor ca fiind relaţionate cu fiziologia lor.
În 1852 s-a mutat în Göttingen, unde a tipărit trei ani mai târziu, prima versiune a Ghidului de anatomie umană sistematică, ultima versiune a acestei cărţi fiind publicată abia în 1873. Acest ghid a fost probabil cea mai completă şi detaliată carte de acest gen, fiind remarcabilă atât prin integralitatea şi amănuntele descrierilor anatomice cât şi prin numărul impresionant de ilustraţii cu vasele sangvine, membrane seroase, rinichi, ochi, unghii, sistem nervos central, etc.
[modifică] Descoperiri anatomice şi patologice asociate cu numele său:
- Ansa Henle ( vezi struct. glomerulului renal )
- Corpurile Henle ( vezi struct. corneei )
- Fisura Henle ( vezi struct. fibrelor miocardice )
- Ampula Henle ( vezi struct. tubului uterin )
- Ţesutul lui Henle ( vezi struct. radacinii foliculului pilos )
- Ligamentul lui Henle ( vezi struct. muschilor transversi abdominali - ligamente de intarire )
- Membrana Henle ( vezi struct. coroidei globului ocular )
- Teaca Henle ( vezi struct. nervului - partea axonica )
- Spina lui Henle ( vezi struct. craniului - mastoida - spina suprameatica )
[modifică] Studenţi faimoşi
Cel mai faimos student al său a fost Robert Koch, cunoscut pentru descoperirea bacilului Koch (vezi Tuberculoză). Cei doi au creat regulile fundamentale de descriere corectă a microbilor ce stau la baza bolilor infecţioase: postulatele Henle-Koch.
Henle a murit la Göttingen.
