Iuliu Baratky
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iuliu Baratky (n. 14 mai 1910, Oradea, d. 14 aprilie 1962, Bucureşti) a fost un jucător român de fotbal. Postul său preferat a fost cel de mijlocaş dreapta.
A jucat la:
- O.S.K Oradea (1918-1922)
- Stăruinţa Oradea (1922-1928)
- CA Oradea (1928-1930)
- Hungária Budapest (1930-1933)
- Crişana Oradea (1933-1936)
- Rapid Bucureşti (1936-1944 şi 1944-1945)
- Carmen Bucureşti (1944)
- Libertatea Oradea (1946-1947)
- RATA Târgu Mureş (1947-1948)
A jucat 155 de jocuri în campionatul naţional al României (a înscris 100 de goluri), începand din 10 septembrie 1933 (Venus Bucureşti - Crişana Oradea 0-1). A câştigat 4 Cupe ale României în 1937, 1939, 1940, 1941, toate cu Rapid Bucureşti.
A debutat în echipa naţională de fotbal a Ungariei, pentru care a jucat de 9 ori, fără să marcheze. În 1933, a început să joace pentru echipa naţională de fotbal a României, pentru care a disputat 20 de jocuri, înscriind 13 goluri.
După ultimul său meci (Oţelul Reşiţa - RATA Târgu Mureş 5-3), a antrenat o vreme pe RATA Târgu Mureş şi pentru foarte puţin timp, echipa naţională a României.
Poveştile despre abilităţile sale tehnice sunt încă surse de mândrie pentru suporterii rapidişti. Sute de mii au citit Finala se joacă azi sau Glasul roţilor de tren, scrise de Ioan Chirilă, un cunoscut jurnalist sportiv al României. În aceste cărţi Baratky era personajul principal.
