István Tisza
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
István Tisza Cont de (borosjenő şi szeged) n.(Budapest, 22 aprilie 1861. – d Budapest, 31 octombrie 1918): politician, prim-ministru, membru ai MTA numele lui se leagă de evenimentul cel mai important intrarea in primului război mondial ai duble monarhie Austro-Ungară în a doua lui cadenţă ca prim ministru s-a comis impotriva lui crimă a fost asisanat in ziua revoluţiei Mijă-de-toamna din 31 octombrie 1918. ca politician a susţinut continuitatea sistemului dualist, a fost deputatul partidului conzervativ liberal.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Tatăl lui era Kálmán Tisza, politician, a fost prim-ministru şi ,ministru. István Tisza şi-a terminat studiile ca jurist şi economist în Berlin, Heidelberg, şi în Budapesta. A terminat şi studiile de diplomaţie a primit diploma de doctor. Din 1886 era deputat în partidul "Libertaea iniţială" în 1897 fratele lui Lajos Tisza a primit de la rege titlu de cont.
[modifică] Prima cadenţie ca premier
În 3 noembrie 1903 incepe prima cadenţie, în această perioada a fost dus acasă Ferenc Rákóczi, dupa o lungă obstracţie ai opoziţiei a schimbat regulire parlamentare, parlamentul a aprobat intenţia schimbarea regurilor, iar ca ministru de interne a folosit vilolenţă impotriva grevei de calea ferată, a arestat organizatorii grevei, o parte di ei erau concentraţi cu forţa in armată, în acelaşi an chiar în judeţul său Bihar au fost sacrificate 33 de victime şi sute de răniţi de jandarmi
[modifică] Votul cu batista
În 18 noembrie 1904 Tisza a cerut aprobarea modificării noilor regul parlamentare, După o discuţie cu Preşedintele senatului Dezső Percz, acesta imediat a dat ordin sa se voteze intiţiatorul era Gábor Dániel din partidul "Libertatre iniţială" iar preşedintele senatului a ridicat o batistă cu aceasta a dat semn partidelor din guvern să voteze, chestia asta a intrat in istoria parlamentului, ca nu exista vre-o lege, reguli care interzice un semn prin batistă majoritatea au votat DA ! Opoziţia pornit cu o bătaie au distrus mobila din parlament, multi deputaţi l-au părăsit pe Tisza , aceste evenimente l-a determinat pe regele Francisc Iosif să dizolve parlamentul, pe 3 ianuarie 1905 regele a dizolvat parlamentul, şi a ordonat noi alegeri generale.
[modifică] Partidul naţional muncitoresc a căştigat alegerile
După infrăngerea de la alegeri între 1906 şi 1910 Tizsa era in parlament ca şef organizator numai era în politica, şi partidul lui a demisionat din parlament, în această situaţie partidul Independent a guvernat, pe 25 aprilie 1909, guvernul independent a demisionat. În 19 februarie 1910, Tisza infiinţează partidul Naţional muncitoresc, în iunie au şi căştigat alegerile, dar nu a vrut sa ieie responsabilitatea asupra formării noului guvern, erau si neiţelegeri intre Tisza şi Ferenc Ferdinand (viitorul moştenitor la tron) Imeriul Habsburg începuse sa se concentreze cu problemele interne ai ungariei, şi au cerut modificarea legei dreptului de vot în Ungaria, au suţinut ca ungaria doreşte să fie mai supremă, care duce la slăbirea imperiului austriac. Tisza a avut o întălinre cu regele Francisc Iosif , în sfărşit Khuen Héderváry l-a desemnat pe Károly prim-ministru. După ce preşedintele senatului Albert Berzeviczy, pe István Tisza l-au ales ca deputat in parlament, în 23 mai 1912 socialiştii au organizat o demonstraţie, impotriva lui Tisza în faţa parlamentului, şi au cerut noi alegeri, poliţia i-au arestat, în aceasta acţiune 6 oameni şi-au pierdut viaţa şi 200 de răniţi, 300 erau arestaţi. Deputatul Gyula Kovács a incercat s-ăl impuşte cu un revolver pe Tisza, şi să se sinucide dar fără succes.
[modifică] A doua cadenţie ca premier şi război
Pe 7 mai 1913 regele iarăşi îl desemnează pe Tisza sa formeze guvernul, cu căteva luni înaintea atentatului de la Sarajevo Franz Ferdinand Arhiduce Francisc Ferdinand al Austriei (moştenitorul tronului) în 28 iunie 1914 la ora 11:00 a fost asisanat , conducătorii monarhiei multă vreme erau impotriva intrării în Primul război mondial, motivul era frica de instabilitate ai monarhiei, dar sub presiunea Germaniei erau pregatiţi pentru război (razboiul a început in august 1914), între timp germania ii garantează romăniei neutralitatea germană, după moartea lui Francisc Iosif în 30 decembrie 1916 Carol al IV-lea devine regele ungariei. Pe 23 mai 1917 Tisza işi cere demisia în parlament, pe 15 iunie 1917 Tisza se duce la Debrecen în funcţie de comandant. István Tisza a fost asisanat în ziua revoluţiei numită Mijă-de toamna din 31 octombrie 1918 soldaţi l-au ucis în vila lui de la Budapesta
