Grădina Cişmigiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă.
[modifică] Istoric
În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului. În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, cînd a fost chemat grădinarul peisagist Wihelm Mayer şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină.
După abdicarea lui Gh.Bibescu, noul domnitor, Barbu Ştirbei hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen.
Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu. În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat şi s-au organizat concursuri pe gheaţă. Primăria oraşului a cumpărat un teren din fosta grădină a familei Creţulescu, mărind astfel suprafaţa grădinii Cişmigiu cu 15.000 de metri pătraţi. Au fost aduse lebede şi pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
Pe o altă alee se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: Maica Smara, George Panu, Izvorul Sissi Stefanidi.
[modifică] Instantanee
 Grădina Cişmigiu, Bucureşti, 2005 |
 Aici scrie tot, Bucureşti, 2005 |
 Apus de Cişmigiu, Bucureşti, 2005 |
 Cerc de prieteni, Bucureşti, 2005 |
 Chip de lut, Bucureşti, 2005 |
 Expresii, Bucureşti, 2005 |
 Grădina Cişmigiu, Bucureşti, 2005 |
 Încrengături, Bucureşti, 2005 |
 Secetă timpurie, Bucureşti, 2005 |
 Ţara lupilor, Bucureşti, 2005 |
[modifică] Bibliografie
- George Potra, Din Bucureştii de altădată, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981
