Eparhia de Maramureş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eparhia de Maramureş, alternativ Episcopia de Maramureş (în latină Dioecesis Maramuresensis) este una din cele cinci episcopii greco-catolice din România. A fost înfiinţată conform prevederilor concordatului încheiat pe 10 mai 1927 între Sfântul Scaun şi România, şi ratificat pe 10 iunie 1929. Catedrala episcopală este Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, edificiu construit între 1905-1911, situat pe str. Vasile Lucaciu (lângă reşedinţa episcopală greco-catolică), şi ocupat în prezent de o parohie ortodoxă.
[modifică] Istoric
Prin bula papală Sollemni Conventione dată de Papa Pius al XI-lea din 5 iunie 1930 se stabileşte ierarhia catolică în toate riturile de pe cuprinsul Regatului Român precum şi înfiinţarea noii Eparhii a Maramureşului, cu sediul la Baia Mare.
Primul episcop titular al Eparhiei de Maramureş, numit de Sfântul Scaun la 16 octombrie 1930, cu acordul guvernului român, a fost Alexandru Rusu. El a funcţionat până în 1948, când a fost arestat şi deţinut până la moartea sa, în mai 1963.
În 1948, prin decretul 358 din 1 decembrie, Eparhia de Maramureş, ca toate celelalte patru eparhii ale Bisericii Române Unite cu Roma, a fost desfiinţată de regimul comunist, iar episcopul şi clerul superior au fost arestaţi. În sediul episcopal din str. Vasile Lucaciu autorităţile comuniste au instalat o întreprindere de tricotaje.
Al doilea episcop al eparhiei - care a funcţionat ca administrator apostolic - a fost Ioan Dragomir, consacrat în clandestinitate, la 6 martie 1949, la nunţiatura din Bucureşti. A fost arestat la rândul său în 1951 şi deţinut până în 1964, când a fost eliberat. După eliberarea din închisoare a activat în clandestinitate. A murit la 25 aprilie 1985.
Pe 9 august 1986, în prezenţa episcopului Alexandru Todea, preotul Lucian Mureşan a fost ales ordinariu al Eparhiei de Maramureş. La 27 mai 1990 a avut loc consacrarea sa ca episcop, la Baia Mare. După numirea sa ulterioară ca mitropolit al Bisericii Române Unite, preotul Ioan Şişeştean a fost cel care i-a urmat, numit episcop titular pe 20 iunie 1994, consacrat şi instalat la 11 septembrie 1994 sub cerul liber. Instalarea a avut un caracter simbolic, neputând fi realizată în catedrala episcopală, aceasta fiind ocupată de o parohie ortodoxă.
[modifică] Date statistice
Numarul credincioşilor în 1948 a fost de 397.956 din totalul de 559.267 locuitori ai regiunii de Maramureş ceea ce reprezenta 71.2%, iar în 2004 numarul aproximativ al credinciosilor a fost de 128.490. Numarul parohiilor în 2004 a fost de 154 faţă de 255 câte erau în 1948.
