Elsene
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elsene (nl) ori Ixelles (fr) sau Issel(bsl), comună din regiunea Bruxelles, Belgia, de aprox. 77.000 locuitori. Codul poştal: 1050. Însemnătatea numelui: Ariniş.
Aici se află cea mai mare parte a ambasadelor, bisericilor şi locurilor de cultură a străinilor.
Comuna de astăzi este formată din părţi ce i-au fost adause mai târziu şi care în trecut nu aveau de-a face cu Isselul. La început, centrul satului Issel se afla pe malul Maelbeekului. De fapt, înainte de 1200 ducele de Bărăbanţ a zidit o moară de apă, care a dat şi numele râului: Maelbeek (în brusselară: « râul morii »). Se prea poate ca la început Elsenenul să fi primit teritoriul de la satul Boondael ce ţine de Ukkel. Ca să ştim de care comună aparţinea iniţial Isselului, indicele este biserica satului, Sfânta Cruce. După unii, aceasta era o filie a parohiei Sfânta Gudura de la Brussel; în acest caz Elsene nu ţinea de Ukkel, ci de Brussel.
În 1201 ducele a întemeiat abăţia (mănăstirea) Cămării la Issel. În secolul al XV-lea a fost pietruit drumul ce ducea din faţa bisericii săteşti până la Brussel şi a fost întemeiat un ospiciu (numit Aa). La 16 septembrie 1581, satul va fi prăpădit de cei ce făceau războaie pe motiv confesional. În 1612 se creează prima berărie, iar în 1718 erau deja douăzeci. S-a început şi facerea de cărămizi, iar satul era mânuit de o aristocraţie autohtonă formată din berari îmbogăţiţi. În 1785, datorită expansiunii, a fost dărâmată Poarta Namurceană, ce despărţea Brusselul de Issel. În 1795 Isselul a fost declarat comună, formată din Isselul-de-Jos, Isselul-de-Sus şi Boondael, având laolaltă cam 1000 de locuitori. Peste puţin timp, Brusselul va lua o bună parte din terenul agricol isselar, perecum şi Pădurea Cămării, pentru a le urbaniza; încât din 938 ha pe care-i avea la început, astăzi Isselul nu mai are decât 634 ha. În 1870, râul Maelbeek va fi acoperit, ceea ce a nemulţumit multă lume vreme îndelungată. În 1900, populaţia va ajunge la 60.000 de locuitori. În 1924, cătunul Ten Bosch va fi distrus, pentru a aşeza acolo Universitatea Libră (actuala ULB - francofonă). În anii 1975 Isselul a mai cedat ceva teritoriu Universităţii Libere Flamande (VUB).
În ziua de astăzi, Isselul e compus doar din locuinţe şi magazine. Nu mai este nici o berărie, şi orice urmă de industrie a dispărut. Începând cu 1918 s-a stabilit la Radiodifuziunea Naţională la Issel (astăzi Radio Vivacité, una din cele două naţionale).
Populaţie
