Portal:Economie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articole noi:
George Akerlof 2.1.- Jocul laşului 8.1.- Robert Axelrod 10.1.- Alexandru C. Cuza 14.1- Bernd Raffelhüschen 16.1.- Economia Braziliei 22.1. -Funcţie de acumulare 24.1. -Asigurare pe viaţă 26.01. - Neoliberalism 28.01 - Economie de scară 2.02 -Erik Robert Lindahl 7.2. -Dilema prizonierului 3.3. - James M. Buchanan 4.3. -Remuneraţie 4.3. -Tigrul Baltic 24.5 - Corporaţie 19.9 - Contractul generaţional 11.06. - Comerţ 5.11 - Comerţ internaţional 17.11
Dilema prizonierului este un paradox, componentă centrală a teoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre un joc de tip sumă non-zero care a fost formulat de către angajaţi ai companiei RAND Corporation. Merrill Flood şi Melvin Drescher descriu o dilemă socială ca pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raţionale individuale la rezultate colective neoptime. Termenul dilema prizonierului a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton.
Doi prizonieri sunt bănuiţi că au săvârşit o infracţiune. Pedeapsa maximă pentru această infracţiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturiseşte şi astfel îşi împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie să ispăşească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi prezumptive care nu sunt suficiente pentru a-i trimite după gratii. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl aşteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionaţi separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaşte nici înainte şi nici după chestionare intenţia celuilalt.
- Economie în general
Ştiinţe economice - Istoria economiei - Economie de piaţă - Economie planificată la nivel central - Ofertă - Cerere - Bani - Euro - Inflaţie - Deflaţie - Formele pieţei - Comerţ - Buget - Bursă - Firmă - Bun economic - Impozite - Subvenţii - Tigrul Celtic - Tigrii Est Asiatici - Publicitate
- Economia afacerilor
Controlling - Producţie - Marketing - Management - Finanţe - Economia resurselor umane - Contabilitate - Plan de conturi- Managementul proiectelor - Conducerea firmei - CEO - Corp de conducere - Corporate Governance - Analiza firmei - Audit
- Economie generală
Microeconomie - Mezoeconomie -Macroeconomie - Economie financiară - Politică economică - Econometrie - Comerţ exterior - Conjunctură - Economie instituţională - Homo oeconomicus - Echilibrul pieţei - Cost marginal - Funcţie de utilitate - Echilibru Nash
- Informatică economică
Protecţia datelor - Managementul proiectului - Software-ul firmei - Comerţ electronic
- Organizaţii
Ministerul economiei şi comerţului - Uniunea Europeană - Banca Naţională a României - Banca Centrală Europeană - Organizaţia Mondială a Comerţului - Fondul Monetar Internaţional - ONU
- Persoane
Adam Smith - John Maynard Keynes - Joseph Schumpeter - Milton Friedman - David Ricardo - James Tobin - Karl Marx - Simon Kuznets - Nicholas Georgescu-Roegen
Economie -- Bunuri economice -- Companii -- Economii -- Economişti -- Oameni de afaceri -- Finanţe -- Industrie -- Liste economice -- Marketing -- Mezoeconomie -- Microeconomie -- Macroeconomie -- Elasticitate -- Monede -- Socialism
- ...Adam Smith este considerat fondatorul ştiinţelor economice moderne?
- ...Organizaţia Mondială a Comerţului promovează globalizarea economică şi comerţul liber?
- ...pentru majoritatea produselor, elasticitatea preţului cererii este negativă?
- ...aerul sau ideile sunt bunuri libere?
- ... Uniunea Europeană este o grupare politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, compusă din 25 de ţări?
Românul adevărat nu este niciodată meschin şi îşi râde de aceea dintre compatrioţii lui – cum sunt unii ardeleni – care arată deprinderi raţionale şi cuminţi în administrarea cheltuielilor lor. Ideea românului despre avere şi venit este epicuriană; scopul acestora este consumul cu toate bucuriile lui.
Mihail Manoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti, Bucureşti, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, 1942, pp. 306-307
|
|
|
