Doru Davidovici
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Doru Davidovici (n. 1945 - d. 20 aprilie 1989), a fost un aviator şi scriitor român. În anii '80 a fost unul din cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România. Datorită cărţilor sale, a profesiei, dar şi a modului în care a trecut în nefiinţă a fost deseori comparat cu Antoine de Saint-Exupéry.
În cartea Lumi galactice, Davidovici dezvoltă într-un stil propriu şi cu o competenţă conferită de profesia sa, aceea de pilot militar, o serie de teorii OZN-istice. Prin această carte şi-a arătat o altă faţă, aceea de cercetător împătimit al teoriilor despre lumi paralele şi al fenomenului OZN. O confirmare în acest sens sunt şi discuţiile pe această temă pe care le-a avut avut cu bunul său prieten Dumitru Prunariu. [1]
În după-masa zilei de 20 aprilie 1989 alături de camaradul său Dumitru Petra, Doru Davidovici a zburat pentru ultima oară. În al şaselea zbor de rutină din acea zi, MIG-21 pilotat de Davidovici s-a prăbuşit de la înălţimea de 1.000 de metri. [2]
[modifică] Operă
- Aripi de argint, 1983
- Caii de la Voroneţ
- Celula de alarmă, 1979
- Culoarea cerului, 1981
- Dezminţire la Mit
- Insula nevăzută
- Intrarea actorilor, 1977
- Lumi galactice, 1986, Colegii mei din neştiut (ediţia a II-a)
- Ridică-te şi mergi, 1991
- Ultima aventură a lui Nat Pinkerton, 1975
- V de la Victorie
- Zeiţa de oricalc
