Distopie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie ) reprezintă chiar antiteza unei societăţi utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezenţa uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca in „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.
Cuprins |
[modifică] Trăsături ale societăţilor distopice
O societate distopică poate prezenta cel puţin una din aceste trăsături:
- stratificare socială, astfel că apartenenţa la o clasă socială este definită strict şi impusă cu forţa iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi si castă).
- un singur -stat naţiune condus de o elită fără idei democratice
- un sistem de propagandă de stat cu programe şi siteme educaţionale care îi obligă pe cetăţeni să adore statul respectiv şi guvernul său, in incercarea de a-i convinge ca viaţa lor în acel stat e dreaptă si buna.
- O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetăţenilor si ideea că individualismul e ceva negativ
- O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat şi pe care oamenii o adoră după ce au fost victime ale unei camapanii de cult la personalităţii, cum ar fi Big Brother din 1984's binefăcătorul din Noi (roman), sau tatăl din filmul Equilibrium's
- un sentiment de frică sau dezgust faţă de lumea exterioară.
- o părere negativă in legatură cu viaţa tradiţională sau orice formă de religie organizată, considerată primitiva si lipsită de sens.
- dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Eastasia din 1984 sau Technopriests in The Incal
- memoria instituţională care poate şterge in orice clipa memoria individuală
- un sistem penal care nu se bazează pe justiţie ci foloseşte tehnici de tortură psihologică sau fizică
- absenţa unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
- o constantă suprveghere din partea guvernului, agentiilor sau Poliţiei secrete
- forţe de poliţie militarizată sau forţe private de securitate
- interzicerea prezentei lumii naturale in viata cotidiana
- constructie ale unei realităţi ficţionale in care grupuri largi de oameni sunt obligate sau amenintate sa creadă
- coruptie, impotenţă sau alte uzurpări ale valorilor democratice * fictional rivalries between groups that actually operate as a cartel
- insistenţe ale fortelor din sistem care
- susţin că ei au creat cea mai bună dintre lumile posibile
- că toate problemele se datorează actiunii inamicului si a cozilor de topor sau ale spionilor sai
[modifică] Trăsături ale ficţiunilor distopice
- O poveste spusă selectiv despre o revoluţie, un război, o revoltă, efectele suprapopulării, un dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări dramatice în plan social.
- e o naraţiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al unui autor, in viaţă sau mort,
- un standard de viata scăzut, sau mai scăzut decât in societatea contemporană. În romanul Brave New World sau in filmul Equilibrium, standardul de viaţă e mai ridicat decât cel din prezent dar preţul plătit pentru asta e pierderea inteligenţei si a emoţiei.
- un protagonist care înţelege ca in societatea respectivă e ceva putred
- se bazeaza pe modele din lumea noastra, dar care sunt conduse de o clica, o corporatie, un partid politic totalitar etc.
- deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai indepartat, foloseşte tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e controlată exclusiv de grupul celor care deţin puterea.grupul celor dominaţi are la dispoziţie tehnologie mai proastă decât cea existentă in ziua de azi.
Familiaritatea este trăsătura esenţială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplacuta, ci are unele ecouri din societatea de azi, se bazeaza pe experienta cititorilor. daca cititotorul se identifica cu aceste trasaturi si le recunoaste lectura distopiei se transforma intr-o experienta personalizata.
Autorii se folosesc adesea de convenţia literaturii distopice pentru a pune in evidenţă grija lor fata de anumite evoluţii periculoase şi derapaje din societate. Spre exemplu George Orwell şi-a extras titlul 1984 din chiar anul in care a scris romanul (1948), pentru a avertiza asupra derapajelor stalinismului.
[modifică] Exemple de distopii
- Listă de autori de literatură distopică
- Listă de filme distopice
- Listă de itemi mass media distopici
[modifică] See also
- Social fiction
- Soft science fiction
- Utopie
- Science fiction
