Comunitatea Românilor din Serbia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Comunitatea Românilor din Serbia (CRS) este o organizaţie din Voivodina (Serbia) care luptă pentru drepturile comunităţilor de români. Preşedintele ei este Ion Cizmaş.
În momentul de faţă CRS este singura asociaţie de interes obştesc a românilor din Serbia, constituită conform legislaţiei sârbe, pentru apărarea şi protejarea intereselor naţionale ale românilor în domeniile învăţământului, culturii, informării, cultelor, uzului oficial al limbii, economiei etc.
Cuprins |
[modifică] Istoric
CRS a fost fondată la 24 noiembrie 1990 sub numele Comunitatea Românilor din Iugoslavia şi a fost înregistrată oficial în 28 decembrie 1990 la Secretariatul (Ministerul) Federal pentru Justiţie şi Administraţie din Belgrad, pe Lista de înregistrare nr. 32, la numărul 94/6.
Numele actual al organizaţiei, Comunitatea Românilor din Serbia, a fost stabilit la şedinţa anuală a Adunării din ianuarie 2004. Iniţiativa a pornit de la un grup de intelectuali deveniţi ulterior membrii fondatori şi de onoare ai comunităţii româneşti din fosta Iugoslavie.
Efectuând o retrospectivă istorică, se poate menţiona faptul că din 1869, respectiv 1905, de când românii din fostul Imperiu Austro-Ungar au început să se reorganizeze, CRS este organizaţia cu cea mai lungă durată în timp şi cu cele mai fructuoase realizări din spaţiul de sud-vest al poporului român, în direcţia păstrării identităţii naţionale.
[modifică] Activitate
Pe parcursul celor 15 ani de existenţă şi activitate rodnică a unicei organizaţii reprezentative a românilor din Serbia, în această regiune s-au desfăşurat sute de manifestări cultural-artistice cu caracter românesc. S-au trezit chiar şi localităţile aproape deznaţionalizate, cele care, pe vremuri, erau româneşti. Sub auspiciile CRS au fost înfiinţate Uniunea Fanfarelor din Banat şi Asociaţia Studenţilor, şi s-au adoptat hotărârile de înfiinţare a Forumului Femeilor şi a Asociaţiei Tineretului Român din Serbia. Comunitatea Românilor din Serbia a organizat şi a înfiinţat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor şi Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” şi a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcţia cultivării, conservării şi promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La iniţiativa CRS a fost înfiinţată, pe lângă Teatrul Naţional „Steria” din Vârşeţ, Scena în limba română.
La iniţiativa CRS a fost înfiinţat Institutul Pedagogic: Facultatea de Învăţători în limba română şi Şcoala Superioară pentru Educatori, care permit pregătirea cadrelor didactice pentru creşe şi grădiniţe şi învăţământul primar cu limba de predare română. La insistenţa Comunităţii, au fost redeschise două şcoli generale cu limba de predare română după o perioadă de 22 de ani în localităţile Seleuş şi Sân-Ianeş şi au fost promovate cursurile facultative de învăţare a limbii române în oraşul Covin şi Comuna Palilula din Belgrad, respectiv Ovcea.
Pe parcursul celor 15 ani CRS organizează marcarea jubileelor de atestare documentară a localităţilor cu populaţie românească şi a evenimentelor de ridicare şi sfinţire a bisericilor româneşti, precum şi restaurarea şi pictarea bisericilor.
Colaborarea cu autorităţile de stat din România, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul României şi alte instituţii de stat, rămâne un imperativ al CRS pentru a reuşi ca în această perioadă de tranziţie a statului unional să ne refacem conştiinţa de neam şi spiritualitatea.
[modifică] Publicaţii
Comunitatea Românilor din Serbia editează unica publicaţie independentă a românilor din Serbia, „Cuvântul românesc”. Pe lângă „Cuvântul românesc” apar suplimente editate de filialele CRS şi anume:
- „Opinca” – Coştei,
- „Satul Voievodului” – Voivodinţ,
- „Vârşăciorul” – Marcovăţ,
- „Nădejdea Râtişorului” – Râtişor,
- „Foaia Sân-Mihaiului” – Sân-Mihai,
- „Foaia bobocilor” – Satu Nou,
- „Cuvântul românesc torăcean” – Torac,
- „Sărcia” – Sărcia,
- „Unirea” – Uzdin,
- „Satul 899” – Nicolinţ,
- „Vătaful Cubinului” – Covin,
- „Făclia” – Alibunar.
Editura CRS a tipărit şi a sprijinit diverse monografii ale localităţilor româneşti, manuale şcolare şi cărţi menite publicului larg românesc.
[modifică] Structură
CRS a înfiinţat 36 de filiale în localităţile rurale cu populaţie românească şi 6 filiale în cadrul românilor din Serbia plecaţi în Occident, precum şi 5 Birouri Teritoriale la nivel de „comună” (termen administrativ echivalent cu „raion”, „plasă”), cu sedii proprii. Marea majoritate a filialelor, pe parcursul anilor, au organizat diverse manifestări culturale şi nu numai, în localităţile cu populaţie românească, contribuind la emanciparea şi refacerea conştiinţei de neam a poporului român din Serbia.
În rândurile CRS au aderat cu drept de membru 13 000 de români din Serbia. În cadrul CRS activează Uniunea Societăţilor Cultural-Artistice a Românilor din Serbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, precum şi departamentele permanente pentru cultură, învăţământ, culte, relaţii economice, sport şi direcţiile generale axate pe problemele tineretului, familiei, sportului etc.
Organizarea CRS este concepută în felul următor:
- Adunarea, drept organ suprem, este constituită din delegaţi ai filialelor, în dependenţă de numărul membrilor;
- Consiliul, în frunte cu un preşedinte (actualmente Ion Cizmaş), doi prim-vicepreşedinţi (Marin Gaşpăr şi Nicolae Gaita) şi cinci vicepreşedinţi (Dorinel Stan, Stanco Bundrea, Ion Magda, Laurean Duluj şi Horea Lelea), secretar-general (Pavel Greoneanţ); de asemenea în cadrul Consiliului intră şi toţi preşedinţii filialelor;
- Comisia de control.
Există de asemenea cinci departamente:
- Învăţământ,
- Cultură,
- Culte,
- Protejarea monumentelor şi valorilor cultural-istorice precum şi cultivarea tezaurului etnografic şi folcloric,
- Informare şi activităţi editoriale.
În cadrul Forului Cultural au fost constituite patru comisii:
- colaborare internaţională,
- colaborarea cu alte comunităţi etnice româneşti,
- comisia administrativ-juridică,
- comisia de marketing.
