CoBrA
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
Serie de articole despre artă
|
| Istoria artei |
 |
| Arta preistorică |
|
| Arta antică |
| Arta medievală |
| Arta occidentală |
| Arta contemporană |
|
| Arta etnografică |
|
CoBrA este o grupare artistică apărută după ce de-al doilea război mondial în ţările nordice ale Europei, ca încercare de desprindere de spiritul "Şcolii din Paris" (École de Paris), căruia i se opun valori specifice acestei zone culturale a Europei. Denumirea de CoBrA a rezultat din unirea iniţialelor a trei capitale: Copenhaga, Bruxelles şi Amsterdam.
În 1948 se produce apropierea dintre "Grupul experimental olandez", ce publica revista "Reflex" şi avea printre promotori pe Karel Appel, Nienwenhuis Constant şi Corneille, şi "Grupul abstract suprarealist danez" în frunte cu Asger Jorn. În acelaşi timp, poetul belgian Christian Dotremont şi pictorul Pierre Alechinsky au ideea fundării unei "Internaţionale de artă experimentală". Prin reunirea artiştilor din cele trei ţări apare grupul "CoBrA". La mişcare mai aderă danezii Carl-Henning Pedersen, Egill Jacobsen, Ejler Bille ş.a. Surpriza produsă de manifestările grupului "CoBrA" - expoziţiile de la Stedelijk Museum din Amsterdam (1949), de la Palais des Beaux-Arts din Liège (1951), ca şi cele organizate la Paris ce către criticul de artă Michel Ragon - se explică prin libera afirmare a unor talente puternice, a unor temperamente artistice impetuoase.
 Egill Jacobsen: Acumulare, 1937 |
 Erik Ortvad: Broască, 1944 |
 Karel Appel: Flori şi animale, 1951 |
 Pierre Alechinsky: Tortillon, 1984 |
Activitatea sistematică, esenţială a grupului "CoBrA" a durat puţini ani (1948-1952), dar ecoul în epocă a fost considerabil, în primul rând, efortul exemplar de definire a personalităţii culturale a unor popoare, ceea ce oferea totodată şansa ieşirii din cadrul uniformizator, internaţional cultivat în capitala Franţei. Negând formele academiste, artiştii din grupul "CoBraA" regăsesc surse de inspiraţie în arta populară a vikingilor şi eschimoşilor. În verva decorativă recunoaştem o tensiune barocă, trecută prin filtrul expresionismului nordic. Culorile agitate, soluţiile plastice libere de orice convenţie, motivele care citează un patrimoniu cultural specifiuc duc spre individualizarea artei şi a programului acestui grup. La prestigiul său au contribuit şi cele 10 numere din revista "COBRA", ca şi seria "Bibliotecii Cobra", cuprinzând 15 micromonografii apărute în 1950 la Copenhaga. După ce grupul îşi încetează existenţa, unele expoziţii - cum sunt cele din Paris (1961) sau de la Muzeul "Luisiana" din Danemarca (1966) - menţin interesul pentru creaţia artiştilor de la "CoBrA", citată ca sursă a unor direcţii artistice ce apar începând cu deceniul al VI-lea al secolului XX.
