Castel central
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castel central. În construcţiile navale este o suprastructură situată către mijlocul şi pe toată lăţimea navei, pe puntea superioară. Împreună cu teuga şi duneta constituie o suprastructură completă.
Castelul central este înălţat deasupra compartimentului maşini-căldări şi acoperit cu o punte care oferă posibilităţi de conducere a navei (manevre, navigaţie, semnale). Deasupra se înalţă suprastructuri limitate, etajate prin punţi de construcţie uşoară, cu diferite funcţii (puntea bărcilor, puntea de navigaţie, puntea compasului etalon, puntea de semnale).
Pe navele cu maşinile la pupa, rolul castelului central este preluat de dunetă; adesea la acest tip de nave se ridică la centru o suprastructură limitată ca lăţime, numită ruf, destinată locuinţelor şi amenajărilor necesare manevrei navei şi navigaţiei.
