Bruxelles

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bruxelles - Brussel
Imagine:Brussel.jpg
Harta

Date
Statut	Capitala Belgiei
Populaţie • Total (2005) • Densitate	1.012.258 locuitori 6272 locuitori/km²
Suprafaţă	161 km²
Altitudine	m
Coordonate geografice	50°50′N 04°21′E
Fus orar	UTC+1
Primar
www	http://www.brussel.irisnet.be/
'
[[Image:\|150px\|]]

Parada Zinneke, specifică oraşului.

Acest articol se referă la oraşul cu acest nume. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Bruxelles (dezambiguizare).

Bruxelles sau Brussel (nl: Brussel, fr Bruxelles, de: Brüssel, wa: Brussele) - oraş şi comună - e capitală triplă: una din cele trei capitale ale Europei (împreună cu Luxemburg şi Strassburg), e capitala Belgiei federale, de asemenea capitala Regiunii autonome Brussel/Bruxelles cu acelaşi nume, şi sediul Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN).

[modifică] Geografie

Comuna actuală s-a format în 1921, prin fuziunea a două comune vecine: Bruxelles/Brussel şi Laeken.

Comuna Bruxelles are 143.000 de locuitori, pe când Regiunea Brussel/Bruxelles, constituită din 19 comune, are 1.004.000.

Repere geografice:

Arad - 1619 km

[modifică] Centru belgian şi european

Bruxelles este într-adevăr o răspântie belgiană şi europeană, oraş xenofil şi primitor. Simbolul oraşului este « puştiul » (local: « ketje »), adică locuitorul de baştină din Bruxelles, închipuit îndeosebi prin Menneken Pis, alăturea de care se află « zinneke », simbol al amestecului de cultură. Bruxelles e şi locul de întâlnire între culturile romanică - valonă - şi germanică.

Limba proprie a oraşului Brussel/Bruxelles - recunoscută drept limbă regională - e brusselara, numită şi « bărăbănţeană », limba germanică cu cea mai mare influenţă latină. Totuşi cele două limbi oficiale sunt franceza şi neerlandeza în întreaga regiune.

Originea numelui nu e limpede. Unii, pentru a justifica ortografia francofonă creată artificial în 1830, vorbesc de « broekzeil » (« stofă de pantaloni »). Alţii, ţinând cont de pronunţare şi îndeosebi de ortografia clasică, vorbesc de « bruidscel » (« cămara miresei »). În fine, o altă ipoteză vorbeşte despre o formă romanică neautentificată, ce ar însemna « casa mlaştinii ».

[modifică] Istorie

Prima pomenire a oraşului ne vine de prin 700, când Sfântul Vindecean, episcop de Cambrai, s-a îmbolnăvit la Bruxelles, în timpul unei vizite. În secolul al X-lea, Bruxelles era o cetate pe malul Zenei. Bărăbanţul era împărţit în patru grofate, iar cetatea era capitala unuia din cele patru. Zena era navigabilă până la cetate. În secolul al XI-lea Bruxelles era un târg, situându-se pe drumul comercial de la Bruges la Köln. În secolul al XII-lea, groful de Bruxelles devine duce al Bărăbanţului. În 1229, Bruxelles a primit drepturi orăşeneşti de la Henric I de Bărăbanţ. Oraşul a dobândit şi dreptul de a avea cârmuire proprie, şi iar industria ţesutului a devenit importantă. Către sfârşitul dominaţiei austriece, s-au stabilit la Bruxelles mai multe familii din nobilime. Sun regimul francez rolul de centru al oraşului Bruxelles s-a mărit.

La naşterea Belgiei, în 1830, oraşul era populat de flamanzii autohtoni, dar şi de valoni, germanofoni, precum şi de francofoni de origine pariziană. Sub Leopold II s-au zidit multe noi clădiri care să servească administraţiei. S-au pus pe picioare unele din parcurile şi şoselele pe care le avem în ziua de astăzi (de pildă, Calea Focului: Tervuerenloo), precum şi cartiere (Catierul Bruxelles de Miazănoapte, Cartierul de Miazăzi, Cartierul Europei, Cartierul Pieţelor). În timpul grelei presiuni de francofonizare exercitată de autorităţi, multe familii şi-au pierdut limba maternă, pentru a îmbrăţişa franceza.

Brusselul s-a făcut încetul cu încetul oraş cosmopolit. În anii 1960-1970 s-au stabilit la Bruxelles multe familii imigrante din Africa de Nord, îndeobşte marocani. În anii 1980-199, consmopolitizarea a mers mai departe, datorită întregirilor de familii. Printre altele un mare val de imigraţiune a venit din Europa Centrală, îndeosebi din Polonia.

În 2000, Brussel/Bruxelles a fost declarat capitală culturală a Europei.

Pentru mai multe amănunte istorice, a se cerceta articolul Regiunea Capitalei Bruxelles.

[modifică] Obiective turistice

Primăria.

Moneda (Teatrul Regal al Monedei). Aici s-a proclamat independenţa Belgiei în 1830.
Monumentul Menneken Pis.
Atomul este un monument renumit al atomului de fer, mărit de 150 de miliarde de ori mai mult. A fost construit cu prilejul Expoziţiei Mondiale care a avut loc aici la 1958.
Parcul Jubileului, cuprinzând halele, muzeele, parcul propriu-zis şi arcul de triumf; anume construit cu prilejul sărbătorii de cincizeci de ani de la independenţa Belgiei.
Catedrala Sfântul Mihail şi Sfânta Gudura.
Basilica de la Koekelberg, a 5-a din lume ca mărime.
Măroalele: cartier popular în Bruxelles, unde se află renumitul talcioc din Bruxelles. Cartierul şi-a făcut renumele datorită Palatului Justiţiei.
Nisiposu (de Zavel / le Sablon), cartier de magazine de vechituri.
«Parcul Bru» (prescurtare de la «Parcul Bruxelles»): aici a avut loc Expo-ul din 1958; astăzi sit de distracţii: complexul de produse bio, parcul Mini-Europa, restaurante, Staţia Regele Baldeuin, planetariu, Atomul.
Parcul din Laeken: domeniu de 160 ha, cu Palatul din Laeken (reşedinţa regească belgiană), Cripta regească (cercetată îndeobşte de tinerii evlavioşi ce vin pentru moaştele Regelui Balduin), serele regeşti, turnul japonez şi pavilionul chinezesc.
Poze turistice zilnice din Bruxelles (engleza)

[modifică] Personalităţi din Brussel/Bruxelles

Gudura (†712), sfântă, ocrotitoarea oraşului.
Jacques Brel, cântăreţ francofon, compozitor şi actor.
Jean Thielemans, supranumit Toots, muzicant, care s-a născut şi a copilărit în Bruxelles.
Johan Verminnen, cântăreţ flamand.
Hergé, creatorul renumitelor serii de benzi desinate Tintin / Kuifje.
François Schuiten, desinator.
Victor Hugo a locuit o vreme la Bruxelles.
Charles Baudelaire a locuit o vreme la Bruxelles.
Pierre-Joseph Proudhon a locuit o vreme la Bruxelles.
Karl Marx a locuit o vreme la Bruxelles.
Constantin Meunier, sculptor.
Eduard Douwes Dekker (Multatuli) a scris la Bruxelles în 1859 «Max Havelaar».
Auguste Rodin încă a locuit la Bruxelles.
Hendrik Conscience a locuit la Bruxelles din 1868 până ce a răposat în 1883.

[modifică] Economie

Economia oraşului se bazează pe funcţiile de administraţie. Adesea activităţile sunt reunite cu funcţiile de administraţie:

ministere, instituţii naţionale şi regionale;
ambasade şi reprezentări diplomatice;
sedii regionale şi europene ale multinaţionalelor;
servicii juridice şi de consultanţă;
hotelărie, restaurante, campinguri şi turism;
aviaţie, navigaţie, alte transporturi.

[modifică] Mobilitate în Brussel/Bruxelles

[modifică] Trenuri

Călătorii au o mare posibilitate de alegere între gări. Cele mai importante legături se pot face la gările de pe linia Brussel-Zuid/Bruxelles-Midi şi Brussel-Noord/Bruxelles-Nord:

Brussel-Zuid/Bruxelles-Midi - cea mai importantă gară belgiană, deservind de asemenea reţelele TGV, Eurostar, Thalys, ICE şi altele.
[[Brussel-Kapellekerk|Brussel/Bruxelles-Kapellekerk
Brussel-Centraal/Bruxelles-Central
Brussel/Bruxelles-Congrès

Toate trenurile personale opresc la Sud, Central şi Nord. La Kapellekerk şi la Congres opreşte numai «vecinalul», ce corespunde personalului din România.

Alte două gări din Brussel/Bruxelles sunt: Brussel-Luxemburg/Bruxelles-Luxembourg şi Brussel/Bruxelles-Schuman. În aceste două gări se opresc trenurile europene. Pe lângă aceste gări, trebuie a ţine seama că fiecare comună din Brussel/Bruxelles are câte o gară cel puţin, care leagă comunele de Bruxelles-Sud sau Bruxelles-Nord.

Trenurile circulă cu o mare regularitate. În general, către oraşele mai importante există trenuri din jumătate în jumătate de oră, iar la ore de vârf chiar din 20 în 20 de minute. Bruxelles este bine interconectat cu alte capitale europene; de pildă până la capitala Luxemburgului sunt în jur de 30 de trenuri pe zi. În acelaşi timp, între staţiile de tren dintre diferitele gări ale regiunii se poate folosi biletul unic valabil pe reţelele de metrou, TEC (autobuze valone şi brusselare) şi De Lijn (autobuze flamande şi brusselare).

[modifică] Auto

Oraşul are trei axe de trafic:

Ringul: autostrada care înconjură toată regiunea Bruxelles.
Ringul mare: şosele ce unesc cele 19 comune.
Ringul mic: Serie de tuneluri şi şosele ce deservesc centrul oraşului, şi ajung până la vechiul zid al cetăţii din Evul Mediu. Pe locul unde erau pe vremuri porţile cetăţii, astăzi sunt tuneluri prin care trec şoselele, şi care păstrează numele porţilor de altă dată: Poarta Namurului, Poarta Halei, Ninovei, Anderlechtului, Louvainului, Schaerbeekului.