Botoşani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Botoşani


stemă	amplasare

Amplasare

47°44′00″N, 26°41′00″E

Ţară

România

Judeţ

Botoşani

Atestare documentară

1439

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

115.069 (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudine

170 m n.m.

Localităţi suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Cătălin Flutur (PNL)

Sit web

ro Primăria

Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Centrul oraşului

Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani, Moldova, România. Are o populaţie de 115.069 locuitori. Este aşezat în partea de sud - vest a judeţului Botoşani, pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este menţionat documentar în "Letopiseţul Ţării Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodată el este cunoscut în întreaga ţară pentru personalităţile născute aici.

[modifică] Istoric

Istoria oraşului Botoşani începe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima dată în documente în anul 1439 (în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche). Totuşi, începutul de viaţă a Botoşaniului datează cu mult înaintea atestării documentare. Situat la confluenţa drumurilor care uneau principalele reşedinţe domneşti ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlău şi Iaşi, într-un punct de legătură favorabilă cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botoşaniul a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb şi, concomitent, centru de meşteşugari.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani, la Cucuteni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerţ înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare si Petru Rareş, înscriu numeroase prezenţe la Botoşani, în judeţ păstrându-se si azi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Ştefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).

Municipiul Botoşani îşi trage numele, potrivit unor cercetări, de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei Botaş sau Botăşani este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei. În ciuda succesiunii invaziilor, luptelor devastatorilor şi ocupaţiilor străine, oraşul aşezat pe drumuri comerciale însemnate şi în condiţii naturale prielnice a avut o dezvoltare economică şi socială înfloritoare secole de-a rândul.

Botoşaniul e un oraş care păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe bolţite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind şi locul de refugiu al populaţiei în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcaşuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

[modifică] Populaţia

Populaţia Botoşanilor era în 2002 de 115.069 locuitori. Împreună cu românii, aici au trăit şi trăiesc şi alte naţionalităţi, cum ar fi ruşii-lipoveni, evreii, armenii, grecii sau romii. Marea majoritate a populaţiei este de religie ortodoxă.

O comunitate evreiască a existat în Botoşani din secolul al XIV-lea. Înaintea războiului mondial evreii reprezentau jumătate din populaţia oraşului.

[modifică] Cultura

Cu o viaţă culturală foarte bogată, municipiul Botoşani a dat de-a lungul anilor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii, care şi-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc şi universal. Nume ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Isidore Isou, Israil Bercovici, Lucien Goldmann, Georgeta Damian sau Octav Onicescu sunt repere majore în domenii diverse, multe dintre ele ţinând deja de universalitate.

[modifică] Edificii culturale

Clădirea primăriei

Casa memorială "Nicolae Iorga", organizată în una din casele în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziţii foto-documentare şi unei săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut;

Muzeul memorial "Octav Onicescu", înfiinţat în octombrie 1995, adăposteşte piese de mobilier care au aparţinut matematicianului şi filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărţi din biblioteca personală, fotografii de familie, decoraţii, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului;

Muzeul judeţean (Secţia de etnografie), clădirea este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat şi deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii (agricultura, creşterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, apicultura), meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinţă readuce în prezent ideea de viaţă tradiţională, prin mobilier, obiecte de uz casnic şi prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.

Muzeul judeţean (Secţia de istorie şi arheologie), monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizaţiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului şi fierului. Sunt expuse unelte şi arme din piatră şlefuită şi os, ceramică pictată, figurine antropomorfe şi zoomorfe, peceţi ce au aparţinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reţine atenţia, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni şi reconstituit parţial.

Galeriile de artă "Ştefan Luchian", reprezintă Secţia de Artă a Muzeului Judeţean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi artişti plastici contemporani, lucrările unor renumiţi graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila şi Dan Covataru sau tapiţeriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, şi Ileana Balota;

Teatrul de Stat "Mihai Eminescu"; clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută ulterior în 1958 şi în anii 90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror evoluţie remarcabilă a fost încununată în anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Teatru de la Piatra Neamţ. Sala mare a teatrului găzduieşte numeroase alte activităţi culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice susţinute de către filarmonica de Stat din Botoşani.

Teatrul de Păpuşi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o încântare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. O data la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste întâlnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari atât din tara cat si din strainatate;

Filarmonica de Stat, clădirea filarmonicii denumită şi vila Ventura a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoşani este recunoscută şi în afara judeţului, artiştii fiind invitaţi în mod permanent să participe la diferite spectacole în ţară şi străinătate. Filarmonica botoşăneană este principalul organizator al manifestărilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezenţa unor personalităţi din lumea artei şi culturii româneşti;

Ansamblul "Rapsozii Botoşanilor", instituţie ce numără mai multe decenii de activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare moldoveneşti, romanţe, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenţa unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache şamd. Artiştii ansamblului sunt recunoscuţi pe plan naţional si internaţional prin numeroasele premii câştigate;

Inspectoratul pentru Cultură, instituţie care pe plan local şi-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate personalităţilor botoşănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu ş.a.) precum şi în derularea de proiecte şi programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoilui - Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândră grădină", Festivalul naţional de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbările pădurii" de la Voroneţ, etc;

Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu", clădirea bibliotecii, cunoscută şi sub numele de "Casa Moscovici", este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deţine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

Centrul Vechi este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din secolele XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar faţadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale, specifice acestui tip de construcţii. Curţile interioare prezintă ordonanţa clasică a caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri susţinute de console de lemn profilate.

În Botoşani există numeroase alte construcţii cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menţionăm: Casa Antipa, sfârşitul sec. XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, datează din jurul anului 1900, Clădirea Primăriei construită la sfârşitul secolului XVIII în stil eclectic de influenţă germană.