Antimaterie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formată din protoni, neutroni şi electroni. În acelaşi fel în care termenul zi defineşte atât perioada de 12 ore de lumină, cât şi perioada de 24 de ore care include noaptea, termenul materie este folosit pentru definirea atât opusului antimateriei cât şi totalitatea de materie şi antimaterie existentă în univers. Antimateria este formată din antiparticule. Dacă atomii din care se compun obiectele folosite de oameni sunt alcătuiţi din protoni, electroni şi neutroni, aşa-zişii anti-atomi vor fi formaţi din antiprotoni, antielectroni (pozitroni) şi antineutroni. Antiparticula diferă de particulă prin faptul că are o sarcină opusă particulei, dar are masa egală cu aceasta. Dacă o particulă intră în coliziune cu antiparticula sa, cele doua se anihilează, emiţând raze gamma, fotoni de înaltă energie. În 1928, Paul Dirac a intuit existenţa antimateriei.
Cuprins |
[modifică] Avantaje ale antimateriei
Rachetele, aşa cum au evoluat până în prezent, pot transporta oameni pe lună si există o posibilitate ca în viitor să se ajungă şi pe Marte. Însă pentru voiajul intre doua sisteme solare, propulsia chimică nu este suficientă. Pentru a ajunge la cel mai apropiat sistem solar folosind propulsia chimică, ar fi necesari 900 de ani şi o cantitate de combustibil, de ordinul miliardelor de tone.
Recent s-a descoperit că energia produsă de anihilarea unei cantităţi mici de materie cu antimaterie, este cu mult mai mare decât cea produsă de procesul chimic al combustiei. Aproximativ un gram de antimaterie anihilată poate furniza aproape atât cât o tonă de combustibili fosili, ceea ce îi sporeşte valoarea financiară. Un gram de antimaterie ar putea costa aproximativ 1 Miliard USD, iar pentru a călători spre alte sisteme solare ar fi nevoie de minimum 1 kg. Costurile acestei misiuni ar putea depăşi averea celui mai bogat om din lume.
[modifică] Paradoxul Antimateriei
Conform oamenilor de ştiinţă, la formarea universului au fost create două cantităţi egale de materie şi antimaterie. Ar fi trebuit, deci ca cele două cantităţi să se anihileze reciproc. Datorită unui fapt încă necunoscut, acest lucru nu s-a întâmplat, iar cantitatea de antimaterie în univers este în prezent foarte redusă.
[modifică] Cercetări în domeniu
În anul 2000, luna august, laboratoarele CERN din Geneva, Elveţia au finalizat construcţia unei "fabrici de antimaterie". Scopul acesteia este de a crea atomi de anti-hidrogen. Problema este că aceşti atomi, odată sintetizaţi se pot anihila intrând în contact cu materie. Această problemă ar putea fi rezolvată cu ajuorul unor "capcane" magnetice în vacuum, aşa-zisele capcane Penning, care să prevină asemenea coliziuni.
[modifică] Localizare
Nu este cunoscut cu exactitate unde în univers se află antimateria.
