Ştefan Báthory
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ştefan Báthory (în maghiară István Báthory) a fost principe al Transilvaniei între 1571-1575 şi rege al Poloniei din 1575 până la moartea sa în 1586.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Ştefan Báthory s-a născut pe 27 septembrie 1533 la Şimleu Silvaniei, a decedat în 12 decembrie 1586 în apropiere de Grodno (azi: Hrodna) principatul Lituaniei azi Bielorusia fiind intre 1575 si 1586 regele Lituaniei si Poloniei. El fiind cel mai renumit descendent al familiei Báthory acestei familii de nobili apartine si nepoata lui Erzsébet Báthory si Sigismund Báthory
[modifică] Familia
Fiind dintr-o familie nobilä inträ direct in slujba lui Ioan Sigismund Zápolya principele Transilvaniei fiul lui Ioan Zápolya. La moartea principelui rämas färä urmasi, la data de 25 mai 1571, Stephan Báthory este ales de nobilimea ungarä, impotriva vointei Habsburgice din Viena ce voiau un alt predendent ca principe al Transilvaniei. După alegerea lui S. Báthory a izbucnit un conflict militar in Transilvania, S. Báthory alungind rivalul său Ferdinand I (IRG) din tarä 1572.
[modifică] Alegerea ca rege
In iunie 1574 devine tronul Poloniei vacant, deoarece Henric al III-lea al Franţei de Valois (vezi Henric al IV-lea al Franţei) preferä sä devinä regele Frantei, intorcindu-se in tarä. Dupä care urmeazä o luptä internä intre nobilii polonezi pentru desemnarea urmasului pe tronul Poloniei. Unul din predtendentii la tron era si din dinastia Habsburg Maximilian II, sustinut in special de cancelarul Jan Zamoyski revine in cele din urmä tronul Poloniei lui S. Báthory, cu conditia sä se cäsätoreascä cu Ana descendentä a familiei Jagiellon care avea deja 53 de ani, o cäsätorie cu teluri politice. Când primeste vestea neasteptatä de numire pe tronul Poloniei, convinge la intilnirea din Mediaş pe fratele säu Cristofor Báthory sä preia tronul principatului Transilvaniei. Planul lui Maximilian II de a ataca prin moskoviti Polonia esueazä prin moartea lui. S.Bathory fiind incoronat la 1 mai ca rege al Poloniei. Cu toate piedicile puse de Habsburgi in calea ascensiunii sale, incheie un tratat de aliantä cu acestia prin interventia papei Nuntius in Roma 1578.
[modifică] Consolidarea internä
Principalele träsäturi ale politicii sale sint consolidarea pozitiei regelui in Polonia, de exemplu orasul Danzig refuzä sä recunoascä autoritatea regelui, cäutind sä obtinä o recunoastere a independentei orasului. Ca si celelalte orase hanseatice dispune Danzigul de o armatä proprie fiind sprijinitä de habsburgi a cäror autoritate este de oras recunoscutä. Douä atacuri poloneze de pedepsire a Danzigului care este situat la värsarea Vistulei in Marea Balticä, esueazä 12 septembrie 1577. Regele polonez este nevoit sä recunoascä privilegiile orasului 16 iunie 1454 si 25 mai 1457 ce contine drepturile politicii externe proprii, dreptul de administratie proprie, limbä oficialä germanä, si libertatea religiei reformate Luther 1525 1557 pentru care se plätea o sumä de bani simbolicä.
[modifică] Räzboiul impotriva Moscovitilor
Conflictele cu sultanul otoman Murad III sint pentru un timp scurt rezolvate prin pacea din 5 noiembrie 1577 semnat de parlamentul din Varsovia. Cu toate greutätile financiare reuseste S.Báthory sä obtinä unele victorii cu o armatä epuizatä impotriva ţarului din Moscova, victorii nu numai militare ci si in domeniul diplomatiei, prin acest räzboi reuseste sä redobindeascä increderea "Portii Otomane" si a "Habsburgilor". In anul 1581 reuseste Stephan sä pätrundä adinc pe teritoriul Principatului Moscovei, la 22 august fiind la portile orasului Plescau. Trimisul papei de la Roma cautä ca medieze intre trupele catolice poloneze si cele ortodoxe ale tarului, cäutind sä arate lumii un aspect fals de impäcarea a celor douä credinti crestine. In ciuda medierii unei impäcäri de cätre papä, asediazä intr-o iarnä geroasä Stephan B. orasul. Ivan cel groaznic tarul Rusiei cedeazä in cele din urmä la 15 ianuarie 1582 acceptind un tratat de pace la Jam Zapolski. Prin acest tratat de pace s-a stabilit o pace de 20 de ani, si tarul cedeazä orasele Polozk si Livland coroanei polono-lituaniane.
[modifică] Iezuiţii
În politica internă a Poloniei au dominat iezuitii un ordin al călugărilor catolici, care au sprijinit şi influenţat politica lui S. Báthory. Care plănuia să reunească Transilvania, Ungaria si Polonia 1541 pentru izgonirea otomanilor din Europa. Acest plan nereusind să-l ducä la indeplinire, murind în urma unei hemoragii cerebrale 1586.
